Proverbs 17

Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

Ліпший черствий кусок зо спокоєм, ніж дім, повний учти м'ясної зо сваркою.

Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

Раб розумний панує над сином безпутнім, і серед братів він поділить спадок.

Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

Для срібла топильна посудина, а горно для золота, Господь же серця випробовує.

Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

Лиходій слухається уст безбожних, слухає неправдомов язика лиходійного.

Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

Хто сміється з убогого, той ображає свого Творця, хто радіє з нещастя, не буде такий без вини.

Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

Корона для старших онуки, а пишнота дітей їхні батьки.

Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

Не пристойна безумному мова поважна, а тим більше шляхетному мова брехлива.

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

Хабар в очах його власника самоцвіт: до всього, до чого повернеться, буде щастити йому.

Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

Хто шукає любови провину ховає, хто ж про неї повторює, розгонює друзів.

O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

На розумного більше впливає одне остереження, як на глупака сто ударів.

Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

Злий шукає лише неслухняности, та вісник жорстокий на нього пошлеться.

Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

Ліпше спіткати обездітнену ведмедицю, що кидається на людину, аніж нерозумного в глупоті його.

Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

Хто відплачує злом за добро, не відступить лихе з його дому.

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

Почин сварки то прорив води, тому перед вибухом сварки покинь ти її!

Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

Хто оправдує несправедливого, і хто засуджує праведного, обидва вони Господеві огидні.

La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

Нащо ті гроші в руці нерозумного, щоб мудрість купити, як мозку нема?

Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

Правдивий друг любить за всякого часу, в недолі ж він робиться братом.

Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

Людина, позбавлена розуму, ручиться, поруку дає за друга свого.

Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

Хто сварку кохає, той любить гріх; хто ж підвищує уста свої, той шукає нещастя.

Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

Людина лукавого серця не знайде добра, хто ж лукавить своїм язиком, упаде в зло.

Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

Хто родить безумного, родить на смуток собі, і не потішиться батько безглуздого.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

Серце радісне добре лікує, а пригноблений дух сушить кості.

Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

Безбожний таємно бере хабара, щоб зігнути путі правосуддя.

Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

З обличчям розумного мудрість, а очі глупця аж на кінці землі.

Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

Нерозумний син смуток для батька, для своєї ж родительки гіркість.

Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

Не добре карати справедливого, бити шляхетних за щирість!

Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Хто слова свої стримує, той знає пізнання, і холоднокровний розумна людина.

Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

І глупак, як мовчить, уважається мудрим, а як уста свої закриває розумним.