Isaiah 24

Iată, Domnul deşartă ţara şi o pustieşte, îi răstoarnă faţa şi risipeşte locuitorii;

Ось Господь нищить землю й пустошить її, й обертає поверхню її, а мешканців її розпорошує.

cum se întîmplă preotului se întîmplă şi poporului, stăpînului ca şi slugii, stăpînei ca şi slujnicei, vînzătorului ca şi cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca şi celui ce ia cu împrumut, datornicului ca şi cel căruia îi este dator.

І стане священик як і народ, а пан немов раб, пані, як невільниця її, продавець немов той покупець, боргувальник немов винуватець, віритель як довжник.

Ţara este pustiită de tot şi prădată; căci Domnul a hotărît aşa.

Земля буде дощенту зруйнована та пограбована вся, бо це слово Господь проказав,

Ţara este tristă, sleită de puteri; locuitorii sînt mîhniţi şi tînjesc; căpeteniile poporului sînt fără putere,

засумує, зів'яне земля, ослабіє й зів'яне вселенна, ослабіють вельможі народу землі...

căci ţara a fost spurcată de locuitorii ei; ei călcau legile, nu ţineau poruncile, şi rupeau legămîntul cel vecinic!

Й осквернилась земля під своїми мешканцями, бо переступили закони, постанову порушили, зламали вони заповіта відвічного...

De aceea mănîncă blestemul ţara, şi sufăr locuitorii ei pedeapsa nelegiuirilor lor; de aceea sînt prăpădiţi locuitorii ţării, şi nu mai rămîne decît un mic număr din ei.

Тому землю прокляття поїло, й одержали кару мешканці її, тому то згоріли мешканці землі, і небагато людей позосталося...

Mustul stă trist, via este veştejită; toţi cei ce erau cu inima veselă, suspină.

Сумує вино молоде, виноградина в'яне, усі радісносерді зідхають,

A încetat desfătarea timpanelor, s'a sfîrşit veselia gălăgiosă, s'a dus bucuria arfei.

спинилися радощі бубнів, галас веселунів перестав, затихла потіха від гусел!

Nu se mai cîntă cînd se bea vin, şi băuturile tari li se par amare celor ce le beau.

При пісні вина вже не п'ють, став гірким п'янкий напій для тих, хто його попиває...

Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele.

Зруйноване місто спустошене, всі доми позамикані, щоб не ввійти...

Pe uliţe se strigă după vin; s'a dus orice desfătare, nu mai este nicio veselie în ţară.

На вулицях крик за вином, усяка радість померкла, веселість землі на вигнання пішла,

Numai pustiire a mai rămas în cetate, şi porţile stau dărîmate.

позосталося в місті спустошення, і розбита на звалище брама...

Da, în ţară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei.

Бо так буде посеред землі, посеред народів, як при оббиванні оливки, немов при визбируванні, коли збір винограду скінчився.

Ceilalţi însă, cari vor mai rămînea, îşi înălţă glasul, scot strigăte de veselie; de pe ţărmurile mării, laudă măreţia Domnului.

Свій голос підіймуть і будуть радіти, через величність Господню викрикувати голосно будуть від моря.

,,Proslăviţi dar pe Domnul în locurile unde străluceşte lumină, lăudaţi Numele Domnului, Dumnezeului lui Israel, în ostroavele mării!``

Тому Господа славте на сході, на морських островах Ім'я Господа, Бога Ізраїлевого!

Dela marginele pămîntului auzim cîntînd: ,,Slavă celui neprihănit!`` Dar eu zic: ,,Sînt perdut! Sînt perdut! Vai de mine!`` Jăfuitorii jăfuiesc, jăfuitorii se înverşunează la jaf.

Ми чуємо співи від краю землі: Слава Праведному! Але я сказав: Гину, гину, ой горе мені: Грабіжники граблять, і грабуючи, граблять грабіжно!

Groaza, groapa, şi laţul, vin peste tine, locuitor al ţării!

Страх і яма та пастка на тебе, мешканче землі!

Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă, şi cel ce se ridică din groapă se prinde în laţ; căci se deschid stăvilarele de sus, şi se clatină temeliile pămîntului!

І станеться, той, хто втікатиме від крику жаху, до ями впаде, хто ж із ями виходить, буде схоплений в пастку, бо відкриті розтвори згори, а підстави землі затремтіли...

Pămîntul se rupe, pămîntul se sfărîmă, pămîntul se crapă,

Земля поруйнована зовсім, земля поторощена, вся земля захиталась...

pămîntul se clatină ca un om beat, tremură ca o colibă; păcatul lui îl apasă, cade, şi nu se mai ridică.

Захиталась земля, немов п'яний, і рухається, мов нічліжний курінь, і вчинився над нею тяжким її гріх, і впала вона, й більш не встане!

În ziua aceea, Domnul va pedepsi în cer oştirea de sus, iar pe pămînt pe împăraţii pămîntului.

І станеться в день той, Господь навістить військо висоти на висоті, і земних царів на землі,

Aceştia vor fi strînşi ca prinşi de război şi puşi într'o temniţă, vor fi închişi în gherle, şi, după un mare număr de zile, vor fi pedepsiţi

і будуть зібрані разом, мов в'язні до ями, й у в'язницю вони будуть замкнені, а по днях багатьох будуть навіщені!

Luna va fi acoperită de ruşine, şi soarele de groază; căci Domnul oştirilor va împărăţi pe muntele Sionului şi la Ierusalim, strălucind de slavă în faţa bătrînilor Lui.

Місяць тоді засоромиться та застидається сонце, бо Господь Саваот зацарював на Сіонській горі та в Єрусалимі, а перед старішими слава Його!