Hebrews 10

În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.
Бо Закон, мавши тільки тінь майбутнього добра, а не самий образ речей, тими самими жертвами, що завжди щороку приносяться, не може ніколи вдосконалити тих, хто приступає.
Altfel, n'ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n'ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?
Інакше вони перестали б приноситись, бо ті, хто служить, очищені раз, уже б не мали жадної свідомости гріхів.
Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;
Але в них спомин про гріхи буває щороку,
căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.
бо тож неможливе, щоб кров биків та козлів здіймала гріхи!
De aceea, cînd intră în lume, El zice: ,,Tu n'ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;
Тому то, входячи в світ, Він говорить: Жертви й приношення Ти не схотів, але тіло Мені приготував.
n'ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.
Цілопалення й жертви покутної Ти не жадав.
Atunci am zis: ,,Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!``
Тоді Я сказав: Ось іду, в звої книжки про Мене написано, щоб волю чинити Твою, Боже!
După ce a zis întîi: ,,Tu n'ai voit şi n'ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat``, (lucruri aduse toate după Lege),
Він вище сказав, що жертви й приносу, та цілопалення й жертви покутної, які за Законом приносяться, Ти не жадав і Собі не вподобав.
apoi zice: ,,Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.`` El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.
Потому сказав: Ось іду, щоб волю Твою чинити, Боже. Відміняє Він перше, щоб друге поставити.
Prin această ,,voie`` am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.
У цій волі ми освячені жертвоприношенням тіла Ісуса Христа один раз.
Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele,
І кожен священик щоденно стоїть, служачи, і часто приносить жертви ті самі, що ніколи не можуть зняти гріхів.
El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S'a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,
А Він за гріхи світу приніс жертву один раз, і назавжди по Божій правиці засів,
şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.
далі чекаючи, аж вороги Його будуть покладені за підніжка Його ніг.
Căci printr'o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sînt sfinţiţi.
Бо жертвоприношенням одним вдосконалив Він тих, хто освячується.
Lucrul acesta ni -l adevereşte şi Duhul sfînt. Căci, după ce a zis:
Свідкує ж і Дух Святий нам, як говорить:
,,Iată legămîntul pe care -l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor``,
Оце заповіт, що його по цих днях встановляю Я з ними, говорить Господь, Закони вої Я дам в їхні серця, і в їхніх думках напишу їх.
adaugă: ,,Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.``
А їхніх гріхів та несправедливостей їхніх Я більш не згадаю!
Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.
А де їхнє відпущення, там нема вже жертвоприношення за гріхи.
Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfînt,
Отож, браття, ми маємо відвагу входити до святині кров'ю Ісусовою,
pe calea cea nouă şi vie, pe care ne -a deschis -o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său: -
новою й живою дорогою, яку нам обновив Він через завісу, цебто через тіло Своє,
şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,
маємо й Великого Священика над домом Божим,
să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.
то приступімо з щирим серцем, у повноті віри, окропивши серця від сумління лукавого та обмивши тіла чистою водою!
Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.
Тримаймо непохитне визнання надії, вірний бо Той, Хто обіцяв.
Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.
І уважаймо один за одним для заохоти до любови й до добрих учинків.
Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie.
Не кидаймо збору свого, як то звичай у деяких, але заохочуймося, і тим більше, скільки більше ви бачите, що зближається день той.
Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,
Бо як ми грішимо самовільно, одержавши пізнання правди, то вже за гріхи не знаходиться жертви,
ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.
а страшливе якесь сподівання суду та гнів палючий, що має пожерти противників.
Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.
Хто відкидає Закона Мойсея, такий немилосердно вмирає при двох чи трьох свідках,
Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?
скільки ж більшої муки, додумуєтеся? заслуговує той, хто потоптав Сина Божого, і хто кров заповіту, що нею освячений, за звичайну вважав, і хто Духа благодаті зневажив!
Căci ştim cine este Cel ce a zis: ,,A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!`` Şi în altă parte: ,,Domnul va judeca pe poporul Său.``
Бо знаємо Того, Хто сказав: Мені помста належить, Я відплачу, говорить Господь. І ще: Господь буде судити народа Свого!
Grozav lucru este să cazi în mînile Dumnezeului celui viu!
Страшна річ упасти в руки Бога Живого!
Aduceţi-vă aminte de zilele dela început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:
Згадайте ж про перші дні ваші, як ви просвітилися й витерпіли запеклу боротьбу страждань.
pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocărilor şi necazurilor, şi pe de alta, v'aţi făcut părtaşi cu aceia cari aveau aceeaş soartă ca voi.
Ви були то видовищем зневаги й знущання, то були учасниками тих, що жили так.
În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii cari ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.
Ви бо страждали й з ув'язненими, і грабунок свого майна прийняли з потіхою, відаючи, що маєте в небі для себе майно неминуще та краще.
Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!
Тож не відкидайте відваги своєї, бо має велику нагороду вона.
Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v'a fost făgăduit.
Бо вам терпеливість потрібна, щоб Божу волю вчинити й прийняти обітницю.
,,Încă puţină, foarte puţină vreme``, şi ,,Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.
Бо ще мало, дуже мало, і Той, хто має прийти, прийде й баритись не буде!
Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.``
А праведний житиме вірою. І: Коли захитається він, то душа Моя його не вподобає.
Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.
Ми ж не з тих, хто хитається на загибіль, але віруємо на спасіння душі.