Ecclesiastes 7

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

Краще добре ім'я від оливи хорошої, а день смерти людини від дня її вродження!

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

Краще ходити до дому жалоби, ніж ходити до дому бенкету, бо то кінець кожній людині, і живий те до серця свого бере!

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

Кращий смуток від сміху, бо при обличчі сумнім добре серце!

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

Серце мудрих у домі жалоби, а серце безглуздих у домі веселощів.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

Краще слухати докір розумного, аніж слухати пісні безумних,

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

бо як тріскот тернини під горщиком, такий сміх нерозумного. Теж марнота й оце!...

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

Коли мудрий кого утискає, то й сам нерозумним стає, а хабар губить серце.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

Кінець діла ліпший від початку його; ліпший терпеливий від чванькуватого!

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

Не спіши в своїм дусі, щоб гніватися, бо гнів спочиває у надрах глупців.

Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

Не кажи: Що це сталось, що перші дні були кращі за ці? бо не з мудрости ти запитався про це.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

Добра мудрість з багатством, а прибуток для тих, хто ще сонечко бачить,

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

бо в тіні мудрости як у тіні срібла, та користь пізнання у тому, що мудрість життя зберігає тому, хто має її.

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

Розваж Божий учинок, бо хто може те випростати, що Він покривив?

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

За доброго дня користай із добра, за злого ж розважуй: Одне й друге вчинив Бог на те, щоб людина нічого по собі не знайшла!

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

В днях марноти своєї я всього набачивсь: буває справедливий, що гине в своїй справедливості, буває й безбожний, що довго живе в своїм злі.

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

Не будь справедливим занадто, і не роби себе мудрим над міру: пощо нищити маєш себе?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

Не будь несправедливим занадто, і немудрим не будь: пощо маєш померти в нечасі своїм?

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

Добре, щоб ти ухопився за це, але й з того своєї руки не спускай, бо богобоязний втече від усього того.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

Мудрість робить мудрого сильнішим за десятьох володарів, що в місті.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

Немає людини праведної на землі, що робила б добро й не грішила,

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

тому не клади свого серця на всякі слова, що говорять, щоб не чути свого раба, коли він лихословить тебе,

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

знає бо серце твоє, що багато разів також ти лихословив на інших!

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

Усе це я в мудрості випробував, і сказав: Стану мудрим! Та далека від мене вона!

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

Далеке оте, що було, і глибоке, глибоке, хто знайде його?

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

Звернувся я серцем своїм, щоб пізнати й розвідати, та шукати премудрість і розум, та щоб пізнати, що безбожність глупота, а нерозум безумство!

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

І знайшов я річ гіршу від смерти то жінку, бо пастка вона, її ж серце тенета, а руки її то кайдани!... Хто добрий у Бога врятований буде від неї, а грішного схопить вона!

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

Подивися, оце я знайшов, сказав Проповідник: рівняймо одне до одного, щоб знайти зрозуміння!

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

Чого ще шукала душа моя, та не знайшла: я людину знайшов одну з тисячі, але жінки між ними всіма не знайшов!...

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

Крім того, поглянь, що знайшов я: що праведною вчинив Бог людину, та вигадок усяких шукають вони!...