Psalms 112

Lăudaţi pe Domnul! Ferice de omul care se teme de Domnul, şi care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!

Övgüler sunun RAB’be! Ne mutlu RAB’den korkan insana, O’nun buyruklarından büyük zevk alana!

Sămînţa lui va fi puternică pe pămînt; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvîntat.

Soyu yeryüzünde güç kazanacak, Doğruların kuşağı kutsanacak.

El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci.

Bolluk ve zenginlik eksilmez evinden, Sonsuza dek sürer doğruluğu.

Celui fără prihană îi răsare o lumină în întunerec, El este milostiv, îndurător şi drept.

Karanlıkta ışık doğar dürüstler için, Lütfeden, sevecen, doğru insanlar için.

Ce bine -i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rînduieşte faptele după dreptate!

Ne mutlu eli açık olan, ödünç veren, İşlerini adaletle yürüten insana!

Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine în veci.

Asla sarsılmaz, Sonsuza dek anılır doğru insan.

El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul.

Kötü haberden korkmaz, Yüreği sarsılmaz, RAB’be güvenir.

Inima îi este mîngîiată, n'are nicio teamă, pînă ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de protivnicii lui.

Gözü pektir, korku nedir bilmez, Sonunda düşmanlarının yenilgisini görür.

El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă.

[] Armağanlar dağıttı, yoksullara verdi; Doğruluğu sonsuza dek kalıcıdır, Gücü ve saygınlığı artar.

Cel rău vede lucrul acesta, şi se mînie, scrîşneşte din dinţi şi se topeşte. Poftele celor răi rămîn neîmplinite.

Kötü kişi bunu görünce kudurur, Dişlerini gıcırdatır, kendi kendini yer, bitirir. Kötülerin dileği boşa çıkar.