Proverbs 30

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.

Massalı Yake oğlu Agur’un sözleri: Bu adam şöyle diyor: “Yoruldum, ey Tanrım, yoruldum ve tükendim.

Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.

Gerçekten ben insanların en cahiliyim, Bende insan aklı yok.

N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.

Bilgeliği öğrenmedim, Kutsal Olan’a ilişkin bilgiden de yoksunum.

Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -

Kim göklere çıkıp indi? Kim yeli avuçlarında topladı? Suları giysisiyle sarıp sarmalayan kim? Kim belirledi dünyanın sınırlarını? Adı nedir, oğlunun adı nedir, biliyorsan söyle!

Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.

Tanrı’nın her sözü güvenilirdir, O kendisine sığınan herkese kalkandır.

N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -

O’nun sözüne bir şey katma, Yoksa seni azarlar, yalancı çıkarsın.

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

Ey Tanrı, iki şey diledim senden: Ben ölmeden bunları esirgeme benden.

Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.

Sahtekârlığı, yalanı benden uzak tut, Bana ne yoksulluk ne de zenginlik ver; Payıma düşen ekmeği ver, yeter.

Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -

Yoksa bolluktan, ‘Kimmiş RAB?’ diye seni yadsır, Ya da yoksulluktan çalar Ve Tanrım’ın adını lekelemiş olurum.

Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -

“Köleyi efendisine çekiştirme, Yoksa sana lanet eder, sen de suçlu çıkarsın.

Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.

Öyleleri var ki, babalarına lanet eder, Annelerine değer vermezler.

Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.

Öyleleri var ki, kendilerini tertemiz sanırlar, Oysa kötülüklerinden arınmış değiller.

Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.

Öyleleri var ki, kendilerinden üstün kimse yok sanır, Herkese tepeden bakarlar.

Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -

Öyleleri var ki, dişleri kılıç, çeneleri bıçaktır, Mazlumlarla yoksulları yutup yeryüzünden yok ederler.

Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,

Sülüğün iki kızı vardır, adları ‘Ver, ver’ dir. Hiç doymayan üç şey, ‘Yeter’ demeyen dört şey vardır:

şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -

Ölüler diyarı, kısır rahim, Suya doymayan toprak ve ‘Yeter’ demeyen ateş.

Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -

Babasıyla alay edenin, annesinin sözünü hor görenin Gözünü vadideki kargalar oyacak; O akbabalara yem olacak.

Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:

Aklımın ermediği üç şey, Anlamadığım dört şey var:

urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.

Kartalın gökyüzünde, Yılanın kayada, Geminin denizde izlediği yol Ve erkeğin genç kızla tuttuğu yol.

Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -

Zina eden kadının yolu da şöyledir: Yer, ağzını siler, Sonra da, ‘Suç işlemedim’ der.

Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:

Yeryüzü üç şeyin altında sarsılır; Katlanamadığı dört şey vardır:

un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,

Kölenin kral olması, Budalanın doyması,

o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -

Nefret edilen kadının evlenmesi Ve hizmetçinin hanımının yerine geçmesi.

Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:

“Dünyada dört küçük yaratık var ki, Çok bilgece davranırlar:

furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,

Karıncalar güçlü olmayan bir topluluktur, Ama yiyeceklerini yazdan biriktirirler.

şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;

Kaya tavşanları da güçsüz bir topluluktur, Ama yuvalarını kaya kovuklarında yaparlar.

lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;

Çekirgelerin kralı yoktur, Ama bölük bölük ilerlerler.

păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.

Kertenkele elle bile yakalanır, Ama kral saraylarında bulunur.

Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:

“Yürüyüşü gösterişli üç yaratık, Davranışı gösterişli dört yaratık var:

leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,

Hayvanların en güçlüsü olan Ve hiçbir şeyin önünde pes etmeyen aslan,

calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -

Tazı, teke Ve ordusunun başındaki kral.

Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:

“Eğer budala gibi kendini yücelttinse Ya da kötülük tasarladınsa, Dur ve düşün!

căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.

Çünkü nasıl sütü dövünce tereyağı, Burnu sıkınca kan çıkarsa, Öfkeyi kurcalayınca da kavga çıkar.”