Psalms 125

(O cîntare a treptelor.) Cei ce se încred în Domnul sînt ca muntele Sionului, care nu se clatină, ci stă întărit pe vecie.
En vallfartssång.  De som förtrösta på HERREN,  de likna Sions berg, som icke vacklar,      utan förbliver evinnerligen.
Cum este înconjurat Ierusalimului de munţi, aşa înconjoară Domnul pe poporul Său, deacum şi pînă în veac.
 Jerusalem omhägnas av berg,  och HERREN omhägnar sitt folk,      ifrån nu och till evig tid.
Căci toiagul de cîrmuire al răutăţii nu va rămînea pe moştenirea celor neprihăniţi, pentru ca cei neprihăniţi să nu întindă mînile spre nelegiuire.
 Ty ogudaktighetens spira skall icke förbliva      över de rättfärdigas arvslott,  på det att de rättfärdiga ej må uträcka      sina händer till orättfärdighet.
Doamne, varsă-Ţi binefacerile peste cei buni, şi peste cei cu inima fără prihană!
 Gör gott, o HERRE, mot de goda  och mot dem som hava redliga hjärtan.
Dar pe ceice apucă pe căi lăturalnice, să -i nimicească Domnul împreună cu cei ce fac rău! Pacea să fie peste Israel!
 Men dem som vika av på vrånga vägar,  dem rycke HERREN bort      tillika med ogärningsmännen.  Frid vare över Israel!