Proverbs 24

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
NO tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos:
căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
Porque su corazón piensa en robar, É iniquidad hablan sus labios.
Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
Con sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;
prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
Y con ciencia se henchirán las cámaras De todo bien preciado y agradable.
Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
El hombre sabio es fuerte; Y de pujante vigor el hombre docto.
Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
Porque con ingenio harás la guerra: Y la salud está en la multitud de consejeros.
Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
Alta está para el insensato la sabiduría: En la puerta no abrirá él su boca.
Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
Al que piensa mal hacer Le llamarán hombre de malos pensamientos.
Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
El pensamiento del necio es pecado: Y abominación á los hombres el escarnecedor.
Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
Si fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.
Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
Si dejares de librar los que son tomados para la muerte, Y los que son llevados al degolladero;
Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
Si dijeres: Ciertamente no lo supimos; ¿No lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.
Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
Come, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y del panal dulce á tu paladar:
Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
Tal será el conocimiento de la sabiduría á tu alma: Si la hallares tendrá recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.
Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
Oh impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;
Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
Porque siete veces cae el justo, y se torna á levantar; Mas los impíos caerán en el mal.
Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
Cuando cayere tu enemigo, no te huelgues; Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón:
ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
Porque JEHOVÁ no lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.
Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
No te entrometas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;
Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
Porque para el malo no habrá buen fin, Y la candela de los impíos será apagada.
Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
Teme á JEHOVÁ, hijo mío, y al rey; No te entrometas con los veleidosos:
Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
Porque su quebrantamiento se levantará de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?
Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
También estas cosas pertenecen á los sabios. Tener respeto á personas en el juicio no es bueno.
Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
El que dijere al malo, Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones:
Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
Mas los que lo reprenden, serán agradables, Y sobre ellos vendrá bendición de bien.
Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
Besados serán los labios Del que responde palabras rectas.
Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
Apresta tu obra de afuera, Y disponla en tu heredad; Y después edificarás tu casa.
Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
No seas sin causa testigo contra tu prójimo; Y no lisonjees con tus labios.
Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
No digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.
Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
Pasé junto á la heredad del hombre perezoso, Y junto á la viña del hombre falto de entendimiento;
Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
Y he aquí que por toda ella habían ya crecido espinas, Ortigas habían ya cubierto su haz, Y su cerca de piedra estaba ya destruída.
M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
Y yo miré, y púselo en mi corazón: Vi lo, y tomé consejo.
,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
Un poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;
Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
Así vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre de escudo.