Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

CUANDO te sentares á comer con algún señor, Considera bien lo que estuviere delante de ti;

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Y pon cuchillo á tu garganta, Si tienes gran apetito.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

No codicies sus manjares delicados, Porque es pan engañoso

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

No trabajes por ser rico; Pon coto á tu prudencia.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

¿Has de poner tus ojos en las riquezas, siendo ningunas? Porque hacerse han alas, Como alas de águila, y volarán al cielo.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

No comas pan de hombre de mal ojo, Ni codicies sus manjares:

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Porque cual es su pensamiento en su alma, tal es él. Come y bebe, te dirá; Mas su corazón no está contigo.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Vomitarás la parte que tú comiste, Y perderás tus suaves palabras.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

No hables á oídos del necio; Porque menospreciará la prudencia de tus razones.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

No traspases el término antiguo, Ni entres en la heredad de los huérfanos:

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Porque el defensor de ellos es el Fuerte, El cual juzgará la causa de ellos contra ti.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Aplica tu corazón á la enseñanza, Y tus oídos á las palabras de sabiduría.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

No rehuses la corrección del muchacho: Porque si lo hirieres con vara, no morirá.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Tú lo herirás con vara, Y librarás su alma del infierno.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Hijo mío, si tu corazón fuere sabio, También á mí se me alegrará el corazón;

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Mis entrañas también se alegrarán, Cuando tus labios hablaren cosas rectas.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

No tenga tu corazón envidia de los pecadores, Antes persevera en el temor de JEHOVÁ todo tiempo:

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Porque ciertamente hay fin, Y tu esperanza no será cortada.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Oye tú, hijo mío, y sé sabio, Y endereza tu corazón al camino.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

No estés con los bebedores de vino, Ni con los comedores de carne:

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Porque el bebedor y el comilón empobrecerán: Y el sueño hará vestir vestidos rotos.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Oye á tu padre, á aquel que te engendró; Y cuando tu madre envejeciere, no la menosprecies.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Compra la verdad, y no la vendas; La sabiduría, la enseñanza, y la inteligencia.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Mucho se alegrará el padre del justo: Y el que engendró sabio se gozará con él.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Alégrense tu padre y tu madre, Y gócese la que te engendró.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Dame, hijo mío, tu corazón, Y miren tus ojos por mis caminos.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Porque sima profunda es la ramera, Y pozo angosto la extraña.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

También ella, como robador, acecha, Y multiplica entre los hombres los prevaricadores.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

¿Para quién será el ay? ¿para quién el ay? ¿para quién las rencillas? ¿Para quién las quejas? ¿para quién las heridas en balde? ¿Para quién lo amoratado de los ojos?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Para los que se detienen mucho en el vino, Para los que van buscando la mistura.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

No mires al vino cuando rojea, Cuando resplandece su color en el vaso: Entrase suavemente;

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Mas al fin como serpiente morderá, Y como basilisco dará dolor:

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Tus ojos mirarán las extrañas, Y tu corazón hablará perversidades.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Y serás como el que yace en medio de la mar, Ó como el que está en la punta de un mastelero.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

Y dirás: Hiriéronme, mas no me dolió; Azotáronme, mas no lo sentí; Cuando despertare, aun lo tornaré á buscar.