II Samuel 22

David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.

Y HABLÓ David á JEHOVÁ las palabras de este cántico, el día que JEHOVÁ le había librado de la mano de todos sus enemigos, y de la mano de Saúl.

El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.

Y dijo: JEHOVÁ es mi roca, y mi fortaleza, y mi libertador;

Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.

Dios de mi roca, en él confiaré: Mi escudo, y el cuerno de mi salud, mi fortaleza, y mi refugio; Mi salvador, que me librarás de violencia.

Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.

Invocaré á JEHOVÁ, digno de ser loado. Y seré salvo de mis enemigos.

Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;

Cuando me cercaron ondas de muerte, Y arroyos de iniquidad me asombraron,

legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.

Me rodearon los dolores del infierno, Y me tomaron descuidado lazos de muerte.

În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.

Tuve angustia, invoqué á JEHOVÁ, Y clamé á mi Dios: Y él oyó mi voz desde su templo; Llegó mi clamor á sus oídos.

Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.

La tierra se removió, y tembló; Los fundamentos de los cielos fueron movidos, Y se estremecieron, porque él se airó.

Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

Subió humo de sus narices, Y de su boca fuego consumidor, Por el cual se encendieron carbones.

A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.

Y abajo los cielos, y descendió: Una oscuridad debajo de sus pies.

Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;

Subió sobre el querubín, y voló: Aparecióse sobre las alas del viento.

era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.

Puso tinieblas alrededor de sí á modo de pabellones; Aguas negras y espesas nubes.

Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.

Del resplandor de su presencia Se encendieron ascuas ardientes.

Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;

JEHOVÁ tronó desde los cielos, Y el Altísimo dió su voz;

a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.

Arrojó saetas, y desbaratólos; Relampagueó, y consumiólos.

Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.

Entonces aparecieron los manantiales de la mar, Y los fundamentos del mundo fueron descubiertos, Á la reprensión de JEHOVÁ, Al resoplido del aliento de su nariz.

El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;

Extendió su mano de lo alto, y arrebatóme, Y sacóme de copiosas aguas.

m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.

Libróme de fuertes enemigos, De aquellos que me aborrecían, los cuales eran más fuertes que yo.

Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,

Asaltáronme en el día de mi calamidad; Mas JEHOVÁ fué mi sostén.

El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.

Sacóme á anchura; Libróme, porque puso su voluntad en mí.

Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;

Remuneróme JEHOVÁ conforme á mi justicia: Y conforme á la limpieza de mis manos, me dió la paga.

căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.

Porque yo guardé los caminos de JEHOVÁ; Y no me aparté impíamente de mi Dios.

Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

Porque delante de mí tengo todas sus ordenanzas; Y atento á sus fueros, no me retiraré de ellos.

Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.

Y fuí íntegro para con él, Y guárdeme de mi iniquidad.

De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.

Remuneróme por tanto JEHOVÁ conforme á mi justicia, Y conforme á mi limpieza delante de sus ojos.

Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,

Con el bueno eres benigno, Y con el íntegro te muestras íntegro;

cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.

Limpio eres para con el limpio, Mas con el perverso eres rígido.

Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.

Y tú salvas al pueblo humilde; Mas tus ojos sobre los altivos, para abatirlos.

Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.

Porque tú eres mi lámpara, oh JEHOVÁ: JEHOVÁ da luz á mis tinieblas.

Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.

Porque en ti romperé ejércitos, Y con mi Dios saltaré las murallas.

Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.

Dios, perfecto su camino: La palabra de JEHOVÁ purificada, Escudo es de todos los que en él esperan.

Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

Porque ¿qué Dios hay sino JEHOVÁ? ¿Ó quién es fuerte sino nuestro Dios?

Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....

Dios es el que con virtud me corrobora, y el que despeja mi camino;

El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.

El que hace mis pies como de ciervas, Y el que me asienta en mis alturas;

Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.

El que enseña mis manos para la pelea, y da que con mis brazos quiebre el arco de acero.

Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.

Tú me diste asimismo el escudo de tu salud, Y tu benignidad me ha acrecentado.

Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.

Tú ensanchaste mis pasos debajo de mí, Para que no titubeasen mis rodillas.

Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

Perseguiré á mis enemigos, y quebrantarélos; Y no me volveré hasta que los acabe.

Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.

Los consumiré, y los heriré, y no se levantarán; Y caerán debajo de mis pies.

Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.

Ceñísteme de fortaleza para la batalla, Y postraste debajo de mí los que contra mí se levantaron.

Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.

Tú me diste la cerviz de mis enemigos, De mis aborrecedores, y que yo los destruyese.

Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!

Miraron, y no hubo quien los librase; Á JEHOVÁ, mas no les respondió.

Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.

Yo los desmenuzaré como polvo de la tierra; Hollarélos como á lodo de las plazas, y los disiparé.

Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.

Tú me libraste de contiendas de pueblos: Tú me guardaste para que fuese cabeza de gentes: Pueblos que no conocía, me sirvieron.

Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.

Los extraños titubeaban á mí: En oyendo, me obedecían.

Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.

Los extraños desfallecían, Y temblaban en sus escondrijos.

Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,

Viva JEHOVÁ, y sea bendita mi roca; Sea ensalzado el Dios, la roca de mi salvamento:

Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,

El Dios que me ha vengado, Y sujeta los pueblos debajo de mí:

şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.

Y que me saca de entre mis enemigos: Tu me sacaste en alto de entre los que se levantaron contra mí: Librásteme del varón de iniquidades.

De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.

Por tanto yo te confesaré entre las gentes, oh JEHOVÁ, Y cantaré á tu nombre.

El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``

El que engrandece las saludes de su rey, Y hace misericordia á su ungido, Á David, y á su simiente, para siempre.