Psalms 102

(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!
Ó Senhor, ouve a minha oração, e chegue a ti o meu clamor.
Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!
Não escondas de mim o teu rosto no dia da minha angústia; inclina para mim os teus ouvidos; no dia em que eu clamar, ouve-me depressa.
Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
Pois os meus dias se desvanecem como fumaça, e os meus ossos ardem como um tição.
Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.
O meu coração está ferido e seco como a erva, pelo que até me esqueço de comer o meu pão.
Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
Por causa do meu doloroso gemer, os meus ossos se apegam à minha carne.
Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;
Sou semelhante ao pelicano no deserto; cheguei a ser como a coruja das ruínas.
nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
Vigio, e tornei-me como um passarinho solitário no telhado.
În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.
Os meus inimigos me afrontam todo o dia; os que contra mim se enfurecem, me amaldiçoam.
Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,
Pois tenho comido cinza como pão, e misturado com lágrimas a minha bebida,
din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.
por causa da tua indignação e da tua ira; pois tu me levantaste e me arrojaste de ti.
Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
Os meus dias são como a sombra que declina, e eu, como a erva, me vou secando.
Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
Mas tu, Senhor, estás entronizado para sempre, e o teu nome será lembrado por todas as gerações.
Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.
Tu te lenvantarás e terás piedade de Sião; pois é o tempo de te compadeceres dela, sim, o tempo determinado já chegou.
Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.
Porque os teus servos têm prazer nas pedras dela, e se compadecem do seu pó.
Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.
As nações, pois, temerão o nome do Senhor, e todos os reis da terra a tua glória,
Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.
quando o Senhor edificar a Sião, e na sua glória se manifestar,
El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.
atendendo à oração do desamparado, e não desprezando a sua súplica.
Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!
Escreva-se isto para a geração futura, para que um povo que está por vir louve ao Senhor.
Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,
Pois olhou do alto do seu santuário; dos céus olhou o Senhor para a terra,
ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;
para ouvir o gemido dos presos, para libertar os sentenciados à morte;
pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,
a fim de que seja anunciado em Sião o nome do Senhor, e o seu louvor em Jerusalém,
cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.
quando se congregarem os povos, e os reinos, para servirem ao Senhor.
El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,
Ele abateu a minha força no caminho; abreviou os meus dias.
Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``
Eu clamo: Deus meu, não me leves no meio dos meus dias, tu, cujos anos alcançam todas as gerações.
Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.
Desde a antiguidade fundaste a terra; e os céus são obra das tuas mãos.
Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.
Eles perecerão, mas tu permanecerás; todos eles, como um vestido, envelhecerão; como roupa os mundarás, e ficarão mudados.
Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.
Mas tu és o mesmo, e os teus anos não acabarão.
Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.
Os filhos dos teus servos habitarão seguros, e a sua descendência ficará firmada diante de ti.