Proverbs 27

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Não presumas do dia de amanhã, porque não sabes o que ele trará.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Que um outro te louve, e não a tua própria boca; o estranho, e não os teus lábios.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

A pedra é pesada, e a areia é espessa; porém a ira do insensato é mais pesada que ambas.

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

O furor é cruel e a ira impetuosa, mas quem poderá enfrentar a inveja?

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Melhor é a repreensão franca do que o amor encoberto.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Leais são as feridas feitas pelo amigo, mas os beijos do inimigo são enganosos.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

A alma farta pisa o favo de mel, mas para a alma faminta todo amargo é doce.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Qual a ave que vagueia longe do seu ninho, tal é o homem que anda vagueando longe da sua morada.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

O óleo e o perfume alegram o coração; assim o faz a doçura do amigo pelo conselho cordial.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Não deixes o teu amigo, nem o amigo de teu pai; nem entres na casa de teu irmão no dia da tua adversidade; melhor é o vizinho perto do que o irmão longe.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Sê sábio, filho meu, e alegra o meu coração, para que tenha alguma coisa que responder àquele que me desprezar.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

O avisado vê o mal e esconde-se; mas os simples passam e sofrem a pena.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Quando alguém fica por fiador do estranho, toma-lhe até a sua roupa, e por penhor àquele que se obriga pela mulher estranha.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

O que, pela manhã de madrugada, abençoa o seu amigo em alta voz, lho será imputado por maldição.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

O gotejar contínuo em dia de grande chuva, e a mulher contenciosa, uma e outra são semelhantes;

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Tentar moderá-la será como deter o vento, ou como conter o óleo dentro da sua mão direita.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Como o ferro com ferro se aguça, assim o homem afia o rosto do seu amigo.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

O que cuida da figueira comerá do seu fruto; e o que atenta para o seu senhor será honrado.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Como na água o rosto corresponde ao rosto, assim o coração do homem ao homem.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Como o inferno e a perdição nunca se fartam, assim os olhos do homem nunca se satisfazem.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Como o crisol é para a prata, e o forno para o ouro, assim o homem é provado pelos louvores.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Ainda que repreendas o tolo como quem bate o trigo com a mão de gral entre grãos pilados, não se apartará dele a sua estultícia.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Procura conhecer o estado das tuas ovelhas; põe o teu coração sobre os teus rebanhos,

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Porque o tesouro não dura para sempre; e durará a coroa de geração em geração?

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Quando brotar a erva, e aparecerem os renovos, e se juntarem as ervas dos montes,

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Então os cordeiros serão para te vestires, e os bodes para o preço do campo;

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

E a abastança do leite das cabras para o teu sustento, para sustento da tua casa e para sustento das tuas servas.