Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Quando te assentares a comer com um governador, atenta bem para aquele que está diante de ti;

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

e põe uma faca à tua garganta, se fores homem de grande apetite.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Não cobices os seus manjares gostosos, porque é comida enganadora.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Não te fatigues para seres rico; dá de mão à tua própria sabedoria:

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Fitando tu os olhos nas riquezas, elas se vão; pois fazem para si asas, como a águia, voam para o céu.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Não comas o pão do avarento, nem cobices os seus manjares gostosos.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Porque, como ele pensa consigo mesmo, assim é; ele te diz: Come e bebe; mas o seu coração não está contigo.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Vomitarás o bocado que comeste, e perderás as tuas suaves palavras.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Não fales aos ouvidos do tolo; porque desprezará a sabedoria das tuas palavras.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Não removas os limites antigos; nem entres nos campos dos órfãos,

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

porque o seu redentor é forte; ele lhes pleiteará a causa contra ti.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Aplica o teu coração à instrução, e os teus ouvidos às palavras do conhecimento.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Não retires da criança a disciplina; porque, fustigando-a tu com a vara, nem por isso morrerá.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Tu a fustigarás com a vara e livrarás a sua alma da cova.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Filho meu, se o teu coração for sábio, alegrar-se-á o meu coração, sim, ó, meu próprio;

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

e exultará o meu coração, quando os teus lábios falarem coisas retas.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Não tenhas inveja dos pecadores; antes conserva-te no temor do Senhor todo o dia.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Porque deveras terás uma recompensa; não será malograda a tua esperança.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Ouve tu, filho meu, e sê sábio; e dirige no caminho o teu coração.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Não estejas entre os beberrões de vinho, nem entre os comilões de carne.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Porque o beberrão e o comilão caem em pobreza; e a sonolência cobrirá de trapos o homem.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Ouve a teu pai, que te gerou; e não desprezes a tua mãe, quando ela envelhecer.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Compra a verdade, e não a vendas; sim, a sabedoria, a disciplina, e o entendimento.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Grandemente se regozijará o pai do justo; e quem gerar um filho sábio, nele se alegrará.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Alegrem-se teu pai e tua mãe, e regozije-se aquela que te deu à luz.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Filho meu, dá-me o teu coração; e deleitem-se os teus olhos nos meus caminhos.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Porque cova profunda é a prostituta; e poço estreito é a aventureira.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Também ela, como o salteador, se põe a espreitar; e multiplica entre os homens os prevaricadores.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Para quem são os ais? Para quem os pesares? Para quem as pelejas, para quem as queixas? Para quem as feridas sem causa? E para quem os olhos vermelhos?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Para os que se demoram perto do vinho, para os que andam buscando bebida misturada.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Não olhes para o vinho quando se mostra vermelho, quando resplandece no copo e se escoa suavemente.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

No seu fim morderá como a cobra, e como o basilisco picará.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Os teus olhos verão coisas estranhas, e tu falarás perversidades.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Serás como o que se deita no meio do mar, e como o que dorme no topo do mastro.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

E dirás: Espancaram-me, e não me doeu; bateram-me, e não o senti; quando virei a despertar? Ainda tornarei a buscá-lo outra vez.