Ecclesiastes 7

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.
Melhor é o bom nome do que o melhor unguento, e o dia da morte do que o dia do nascimento.
Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.
Melhor é ir à casa onde há luto do que ir a casa onde há banquete; porque naquela se vê o fim de todos os homens, e os vivos o aplicam ao seu coração.
Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.
Melhor é a mágoa do que o riso, porque a tristeza do rosto torna melhor o coração.
Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.
O coração dos sábios está na casa do luto, mas o coração dos tolos na casa da alegria.
Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.
Melhor é ouvir a repreensão do sábio do que ouvir alguém a canção dos tolos.
Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.
Pois qual o crepitar dos espinhos debaixo da panela, tal é o riso do tolo; também isso é vaidade.
Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.
Verdadeiramente a opressão faz endoidecer até o sábio, e a peita corrompe o coração.
Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.
Melhor é o fim duma coisa do que o princípio; melhor é o paciente do que o arrogante.
Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.
Não te apresses no teu espírito a irar-te, porque a ira abriga-se no seio dos tolos.
Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.
Não digas: Por que razão foram os dias passados melhores do que estes; porque não provém da sabedoria esta pergunta.
Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.
Tão boa é a sabedoria como a herança, e mesmo de mais proveito para os que veem o sol.
Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.
Porque a sabedoria serve de defesa, como de defesa serve o dinheiro; mas a excelência da sabedoria é que ela preserva a vida de quem a possui.
Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?
Considera as obras de Deus; porque quem poderá endireitar o que ele fez torto?
În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.
No dia da prosperidade regozija-te, mas no dia da adversidade considera; porque Deus fez tanto este como aquele, para que o homem nada descubra do que há de vir depois dele.
Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.
Tudo isto vi nos dias da minha vaidade: há justo que perece na sua justiça, e há ímpio que prolonga os seus dias na sua maldade.
Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?
Não sejas demasiadamente justo, nem demasiadamente sábio; por que te destruirias a ti mesmo?
Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?
Não sejas demasiadamente ímpio, nem sejas tolo; por que morrerias antes do teu tempo?
Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.
Bom é que retenhas isso, e que também daquilo não retires a tua mão; porque quem teme a Deus escapa de tudo isso.
Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.
A sabedoria fortalece ao sábio mais do que dez governadores que haja na cidade.
Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.
Pois não há homem justo sobre a terra, que faça o bem, e nunca peque.
Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!
Não escutes a todas as palavras que se disserem, para que não venhas a ouvir o teu servo amaldiçoar-te;
Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.
pois tu sabes também que muitas vezes tu amaldiçoaste a outros.
Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.
Tudo isto provei-o pela sabedoria; e disse: Far-me-ei sábio; porém a sabedoria ainda ficou longe de mim.
Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?
Longe está o que já se foi, e profundíssimo; quem o poderá achar?
M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.
Eu me volvi, e apliquei o meu coração para saber, e inquirir, e buscar a sabedoria e a razão de tudo, e para conhecer que a impiedade é insensatez e que a estultícia é loucura.
Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.
E eu achei uma coisa mais amarga do que a morte, a mulher cujo coração são laços e redes, e cujas mãos são grilhões; quem agradar a Deus escapará dela; mas o pecador virá a ser preso por ela.
Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;
Vedes aqui, isto achei, diz o pregador, conferindo uma coisa com a outra para achar a causa;
iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.
causa que ainda busco, mas não a achei; um homem entre mil achei eu, mas uma mulher entre todas, essa não achei.
Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.
Eis que isto tão-somente achei: que Deus fez o homem reto, mas os homens buscaram muitos artifícios.