Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
Mać w prawdzie srebro początki żył swoich, a złoto miejsce, kędy bywa pławione.
Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
Żelazo z ziemi biorą, a z kamienia zlewają miedź.
Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
Celu ciemnościom ułożonego i końca wszystkich rzeczy on dochodzi, i kamieni, które w ciemności i cieniu śmierci leżą.
Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
Wyleje rzeka z miejsca swojego, tak, iż jej nikt przebyć nie może, bywa jednak zahamowana przemysłem nędznego człowieka, i odchodzi.
Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
Z ziemi wychodzi chleb, chociaż pod nią coś różnego, podobnego ogniowi.
pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
W niektórych miejscach jest kamień Safir, i piasek złoty;
Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
A tej ścieszki ani ptak nie wie, ani jej widzało oko sępie.
cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
Nie depczą po niej zwierzęta srogie, ani lew przeszedł przez nię.
Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
Na krzemień ściągnął rękę swoję, wywrócił góry z korzenia;
Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
Z skał wywodzi strumienie, a każdą rzecz kosztowną widzi oko jego.
Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
Wylewać się rzekom nie dopuszcza, a rzeczy skryte wywodzi na jaśnię.
Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
Ale mądrość gdzież może być znaleziona? a kędy jest miejsce roztropności?
Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
Nie wie człowiek śmiertelny ceny jej, ani bywa znaleziona w ziemi żyjących.
Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
Przepaść mówi: Niemasz jej we mnie; i morze też powiada: Niemasz jej u mnie.
Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
Nie dawają szczerego złota za nię; ani odważają srebra, za odmianę jej.
nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
Nie może być oszacowana za złoto Ofir, ani za Onychyn drogi, ani za Safir.
Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
Nie porówna z nią złoto, ani kryształ, ani odmiana jej może być za klejnot złota szczerego.
Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
Koralów i pereł nie wspomina, bo nabycie mądrości kosztowniejsze jest nad perły.
Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
Nie zrówna z nią i szmaragd z ziemi etyjopskiej; ani za złoto najczystsze szacowana być może.
De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
Skądże tedy mądrość pochodzi? albo gdzie jest miejsce rozumu?
Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
Gdyż zakryta jest od oczu wszystkich żyjących, i przed ptastwem niebieskim zatajona jest.
Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
Zginienie i śmierć rzekły: Uszyma swemi słyszałyśmy sławę jej.
Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
Bóg sam rozumie drogę jej, a on wie miejsce jej.
Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
Bo on na kończyny ziemi patrzy, a wszystko, co jest pod niebem, widzi.
Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
Wiatrom uczynił wagę, a wody odważył pod miarą.
cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
On też prawo dżdżom postanowił, a drogę błyskawicom gromów.
atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
W ten czas ją widział, i głosił ją: zgotował ją, i doszedł jej.
Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`
Ale człowiekowi rzekł: Oto bojaźń Pańska jest mądrością, a warować się złego, jest rozumem.