Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
Ki te noho tahi korua ko te rangatira ki te kai, ata whakaaroa marietia tera i tou aroaro:
pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
Whakapakia he maripi ki tou korokoro, ki te mea he tangata kakai koe.
Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
Kaua e hiahia ki ana mea reka: he kai tinihanga hoki era.
Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
Kaua e taruke ki te mea taonga: kati tau mea ki tou matauranga.
Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
E anga mai ranei ou kanohi ki taua mea korekore nei? He pono hoki ka whai parirau te taonga, koia ano kei te ekara, rere ana whaka te rangi.
Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
Kaua e kainga te kai a te tangata kanohi kino, kei minamina hoki koe ki ana mea reka.
căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
Ko tana hoki e mea ai i roto i a ia, pera tonu ia: E kai, e inu; koia tana kupu ki a koe; kahore ia ona ngakau ki a koe.
Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
Ko te kongakonga i kainga e koe, ka ruakina e koe, ka maumauria ano hoki au kupu reka.
Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
Kaua e korero ki nga taringa o te kuware; ka whakahawea hoki ia ki te whakaaro nui o au kupu.
Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
Kei whakanekehia e koe te rohe tawhito; kei haere koe ki nga mara a te pani:
căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
No te mea he kaha to ratou kaiwhakaora; ka tohea e ia ta ratou tohe ki a koe.
Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
Anga atu tou ngakau ki te ako, me ou taringa ki nga kupu o te matauranga.
Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Kaua e tohungia te whiu ki te tamaiti: ki te patua hoki ia e koe ki te rakau, e kore ia e mate.
Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
Tatatia ia e koe ki te rakau, a ka whakaorangia e koe tona wairua i te reinga.
Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
E taku tama, ki te whakaaro nui tou ngakau, ka koa hoki toku ngakau, ae ra, toku nei ano:
şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
Ae ra, ka hari oku whatumanawa, ina korero ou ngutu i nga mea tika.
Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
Kei hae tou ngakau ki te hunga hara; engari kia wehi koe ki a Ihowa, a pau noa te ra.
căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
He pono hoki tera ano he whakautu; e kore ano hoki tau i tumanako ai e hatepea atu.
Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
Whakarongo ra, e taku tama, kia whai whakaaro hoki koe, a whakatikaia tou ngakau i te ara.
Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
Kei uru ki te hunga kakai waina; ki te hunga pukukai kikokiko:
Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
No te mea ka tutuki tahi te tangata inu raua ko te tangata kakai ki te rawakore; he tawhetawhe hoki te kakahu a te momoe mo te tangata.
Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
Whakarongo ki tou papa nana koe; kaua hoki e whakahawea ki tou whaea ina ruruhi ia.
Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
Hokona te pono, kaua hoki e whakawhitiwhitia; ae ra, te whakaaro nui, te ako hoki, me te matauranga.
Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
Nui atu hoki te koa o te papa o te tangata tika; a, ko te tangata e whanau he tama whakaaro nui mana, ka hari ia ki a ia.
Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
Kia hari tou papa raua ko tou whaea, ina, kia koa te wahine i whanau ai koe.
Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
E taku tama, homai tou ngakau ki ahau, kia manako ano hoki ou kanohi ki aku ara.
Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
No te mea he rua hohonu te wahine kairau; he poka kuiti te wahine ke.
Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
Ae ra, ka whanga ia ano he kaipahua, a ka whakatokomahatia e ia nga tangata poka ke.
Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
Ko wai e aue? Ko wai e tangi? Ko wai e totohe? Ko wai e ngangautia? Ko wai e maru, he mea takekore? Ko wai e whero tonu ona kanohi?
Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
Ko te hunga e noho roa ana ki te waina; ko te hunga e haere ana ki te rapu i te waina whakaranu.
Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
Kaua e titiro ki te waina i te mea e whero ana, ina puta tona kara i roto i te kapu, ina mania tona heke.
dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
Tona tukunga iho ano he nakahi e ngau ana, koia ano kei te wero a te neke.
Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
E kite hoki ou kanohi i nga mea rereke, a ka puta he kupu rereke i tou ngakau.
Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
Ae ra, ka rite koe ki te tangata e takoto ana i waenga moana, ki te tangata ranei e takoto ana i te tihi o te rewa.
,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
A ka mea koe, Patua ana ahau e ratou, a kihai ahau i mamae; tatatia ana ahau e ratou, a kihai ahau i mohio: a hea ahau ara ake ai? Ka rapua ano e ahau.