Job 29

Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

A i korero tonu a Hopa i tana pepeha, i mea,

,,Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

Aue, me i rite ki nga marama o mua, ki nga ra i tiaki ai te Atua i ahau!

cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

I tiaho mai ai tana rama ki toku matenga, a na tana whakamarama i haere ai ahau i te pouri:

Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

Me i pera ano me ahau i nga ra o toku taiohitanga, i te mea nei kei runga to te Atua whakaaro puku i toku teneti;

cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

I te mea e noho ana ano te Kaha Rawa i ahau, a kei tetahi taha oku aku tamariki, kei tetahi taha;

cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

I horoia ai oku takahanga ki te pata, a rere mai ana nga awa hinu ki ahau i roto i te kohatu!

Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

I toku haerenga atu ki te kuwaha ki te pa, a whakapai ana i te nohoanga moku i te waharoa,

tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

Ka kite nga taitamariki i ahau, a piri ana ratou: whakatika ana nga koroheke, tu ana ki runga;

Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

Mutu pu te korero a nga tino tangata, kua kopania te ringa ki o ratou mangai;

Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

Ngaro ana te reo o nga rangatira, piri ana o ratou arero ki o ratou ngao.

Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

No te rongonga hoki o te taringa i ahau manaaki ana i ahau; te kitenga o te kanohi i ahau, whakaae mai ana ki aku mahi:

Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

No te mea naku i whakaora te rawakore i a ia e karanga ana, te pani me te tangata hoki kahore nei ona kaiawhina.

Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

I tau ki runga ki ahau te manaaki a te tangata e tata ana ki te whakangaromanga; harakoa ana i ahau te ngakau o te pouaru.

Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

I kakahuria e ahau te tika, a ko tera toku kakahu: e rite ana taku whakarite whakawa he koroka, he karauna.

Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

He kanohi ahau ki te matapo, he waewae ki te kopa.

Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

He matua ahau ki nga rawakore: a i ata rapua e ahau te tikanga o te totohe a te tangata kihai nei ahau i mohio.

Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

Wawahia ana e ahau nga kauae o te tangata kino, a takiritia mai ana e ahau tana mea pahua i roto i ona niho.

Atunci ziceam: ,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

Katahi ahau ka mea, Tera ahau e mate i roto i toku ohanga; ka whakanuia oku ra kia rite ki te onepu te maha:

Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

Ko toku pakiaka tautoro tonu ki nga wai, a i te po tau ana te tomairangi ki runga ki toku peka:

Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

Ko toku kororia hou tonu i roto i ahau, a hoki ake ana te kaha o taku kopere i toku ringa.

Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

I whakarongo mai nga tangata ki ahau, i tatari, whakarongo puku ana ratou i ahau e whakatakoto whakaaro ana.

După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

I muri i aku kupu kore ake ratou i korero ano; maturuturu iho ana aku kupu ki runga ki a ratou.

Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

I taria mai ahau e ratou ano ko te ua; hamama mai ana o ratou mangai ano e tatari ana ki te ua o muri.

Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

Ka kata ahau ki a ratou, kihai i whakaponohia e ratou; kihai hoki ratou i whakataka i te marama o toku mata.

Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.

Naku to ratou ara i whiriwhiri, a noho ana ahau hei rangatira, noho ana hoki ahau ano he kingi i roto i te ope; i rite ahau ki te kaiwhakamarie o te hunga e tangi ana.