Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Raha mipetraka hiara-komana amin'ny mpanapaka ianao, Dia hevero tsara izay eo anatrehanao,

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Ka andraso antsy ny tendanao, Raha dia liana loatra ianao.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Aza mitsiriritra ny hanim-piny, Fa hani-mamitaka izany.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Aza manasa-tena hanan-karena, Aza entina amin'izany ny fahendrenao.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Moa hampanarahinao azy va ny masonao, nefa tsy ao intsony izy? Fa maniry elatra tokoa izy Ka manidina toy ny voromahery ho eny amin'ny lanitra.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Aza homana ny mofon'izay ratsy fijery, Ary aza mitsiriritra ny hanim-piny;

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Fa tahaka ny heviny ao am-pony ihany no toetrany: Hoy izy aminao: Mihinàna, misotroa; Kanjo tsy sitrany ianao.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

Izay sombiny kely voatelinao aza dia mbola haloanao, Ka ho very foana ny teny mahafinaritra nataonao.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Aza miteny amin' ny adala;Fa hohamavoiny foana ny fahendren'ny teninao.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Aza manakisaka ny fari-tany ela, Ary aza manitatra mankamin'ny sahan'ny kamboty;

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Fa mahery ny Mpanavotra azy, Izy no hisolo vava azy amin'ny adiny aminao.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Ampiekeo famaizana ny fonao, Sy tenim-pahalalana ny sofinao.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Aza tsy manafay zanaka, Fa tsy dia ho faty izy tsy akory na dia asianao ny hazo aza;

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Raha mamely azy amin'ny hazo ianao, Dia ho voavonjinao tsy ho any amin'ny fiainan-tsi-hita ny fanahiny.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Anaka, raha hendry ny fonao,Dia ho faly koa ny foko, dia ny foko;

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

Eny, ho ravoravo ny fanahiko, Raha miteny marina ny molotrao.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Aoka tsy hialona ny mpanota ny fonao; Fa matahora an'i Jehovah mandritra ny andro;

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Fa raha mbola hisy koa ny farany, Dia tsy ho foana ny fanantenanao.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Mihainoa ianao, anaka, ka hendre, Ary ampizory amin'ny lalana ny fonao.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Aza misakaiza amin'izay mpiboboka divay Sy izay fatra-pitia hena;

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Fa halahelo izay mpiboboka sy izay fatra-pitia hena; Ary ny fitiavan-torimaso mampitafy voro-damba.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Maneke ny rainao izay niteraka anao. Ary aza manamavo ny reninao, saingy efa antitra izy.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Vidio ny marina, ka aza amidy, Dia ny fahendrena sy ny fananarana ary ny fahazavan-tsaina.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Hifaly dia hifaly ny rain'ny marina, Ary izay miteraka zaza hendry hanampifaliana aminy.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Aoka ho faly ny rainao sy ny reninao, Eny, aoka ho ravoravo ny reninao izay niteraka anao.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Anaka, atolory ahy ny fonao, Ary aoka ny masonao ho faly mijery ny lalako;

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Fa ny vehivavy jejo dia hady lalina, Ary ny vahiny janga lavaka etỳ;

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Eny, manotrika toy ny jiolahy ireny Ary mahamaro ny olona mpivadika.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

An'iza ny Indrisy? An'iza ny Endrey? An'iza ny fifandirana? An'iza ny fitolokoana? An'iza ny ratra tsy ahoan-tsy ahoana? An'iza ny maso mivoara-mena?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

An'izay mikikitra amin'ny divay, Eny, an'izay mandeha hanandrana divay voaharoharo zavatra.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Aza mijery ny divay noho ny hamenany Sy ny fanganohanony eo anaty gilasy Ary ny fikoriany mahafinaritra;

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Fa amin'ny farany dia hanaikitra toy ny bibilava izy Ary hanindrona toy ny menarana.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

Koa ny masonao dia hijery vehivavy jejo, Ary ny fonao hieritreri-dratsy.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

Eny, ho sahala amin'izay mandry ao amin'ny ranomasina ianao Sady ho tahaka izay mandry eo an-tendron'ny andrin-tsambo.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

Nokapohiny aho, hoy ianao, fa tsy reko naharary ahy, Nandalasiny aho, fa tsy tsaroako; Rahoviana ange aho no hifoha mba hitadiavako azy indray?