Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Fa misy tany fihadiana volafotsy, ary misy tany fahazoana volamena, izay diovina.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Ny vy dia alaina avy amin'ny tany, ary ny varahina arendrika avy amin'ny vato.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

Ny mpihady vola mampisava ny maizina ka mizaha hatramin'ny faran'ny zavatra rehetra ao, dia ny vaton'ny aizim-pito sy ny aloky ny fahafatesana;

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Mihady lavaka mihalavitra amin'izay itoeran'olona izy ka tsy ampoizin'ny tongotra akory, ary mihantona sy mitsingevaheva any ambany lavitra ny olona izy.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

Ny tany no ihavian'ny hanina; Ary ny ao ambaniny dia avadika tahaka ny afo.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Fitoeran'ny safira ny vatony, ary misy akoram-bolamena ao aminy

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

Làlana tsy fantatry ny vorona mpihaza ary tsy hitan'ny mason'ny voromahery,

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Sady tsy nodiavin'ny zanaky ny bibi-dia ary tsy mba nalehan'ny liona masiaka.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

Maninjitra ny tànany amin'ny vatokaranana ireo ary mamadika ny tendrombohitra hatramin'ny fotony;

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Ny vatolampy tatahany hatao lalan-drano, ary izay zava-tsoa rehetra dia hitan'ny masony avokoa.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Tampenany ny lalan-drano mba tsy hisy mitete. Ary izay zava-miafina dia avoakany ho amin'ny mazava.

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Fa aiza kosa no hahitana ny fahendrena? ary aiza no fitoeran'ny fahalalana?

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

Tsy misy zanak'olombelona mahalala ny vidiny, ary tsy hita eo amin'ny tanin'ny velona izy.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

Hoy ny lalina: Tsy ato anatiko izy; Ary, tsy ato amiko izy, hoy ny ranomasina.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Ny volamena tsara tsy mahatakalo azy, ary ny volafotsy tsy azo lanjaina ho vidiny;

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

Ny volamena avy any Ofira tsy ampy ho tombany, na ny beryla saro-bidy sy ny safira aza.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Ny volamena sy ny fitaratra tsy azo ampitahaina aminy, ary tsy azo takalozana firavaka tena volamena izy.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

Tsy tokony hotsaroana akory ny voahangy sy ny vato krystaly, fa ny fahazoana fahendrena dia mihoatra noho ny voahangy.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

Ny topaza avy any Etiopia dia tsy azo ampitahaina aminy, ary tsy mahatakalo azy ny tena volamena tsara

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Dia avy aiza ary ny fahendrena? Ary aiza no fitoeran'ny fahalalana?

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Miafina amin'ny mason'ny velona rehetra izany ary takona amin'ny voro-manidina.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

Hoy Abadona sy Ifahafatesana: Ny sofinay ihany no nandrenesany ny filazana azy.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Andriamanitra ihany no mahalala ny lalana ho any aminy, ary Izy no mahafantatra ny itoerany;

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

Fa Izy no mitsinjo hatramin'ny faran'ny tany ary mahatazana manerana izao ambanin'ny lanitra rehetra izao,

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Ka manendry ny lanjan'ny rivotra ary mamatra ny rano amin'ny famarana.

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

Raha nanao lalana ho an'ny ranonorana Izy sy lalana halehan'ny helatry ny kotrokorana,

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Dia nahita ka nanambara azy Izy; Eny, nanorina azy Izy sady namantatra azy;

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

Dia hoy Izy tamin'ny olona: Indro, ny fahatahorana ny Tompo no fahendrena. Ary ny fialàna amin'ny ratsy no fahalalana.