Job 24

Pentruce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată, şi dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

Why, seeing times are not hidden from the Almighty, do they that know him not see his days?

Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc;

Some remove the landmarks; they violently take away flocks, and feed thereof.

iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei;

They drive away the ass of the fatherless, they take the widow's ox for a pledge.

îmbrîncesc din drum pe cei lipsiţi, silesc pe toţi nenorociţii din ţară să se ascundă.

They turn the needy out of the way: the poor of the earth hide themselves together.

Şi aceştia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineaţa la lucru să caute hrană, şi în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor.

Behold, as wild asses in the desert, go they forth to their work; rising betimes for a prey: the wilderness yieldeth food for them and for their children.

Taie nutreţul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.

They reap every one his corn in the field: and they gather the vintage of the wicked.

Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.

They cause the naked to lodge without clothing, that they have no covering in the cold.

Îi pătrunde ploaia munţilor, şi, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci.

They are wet with the showers of the mountains, and embrace the rock for want of a shelter.

Aceia smulg pe orfan dela ţîţă, iau zălog tot ce are săracul.

They pluck the fatherless from the breast, and take a pledge of the poor.

Şi săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii şi -s flămînzi;

They cause him to go naked without clothing, and they take away the sheaf from the hungry;

în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, şi le este sete;

Which make oil within their walls, and tread their winepresses, and suffer thirst.

în cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă... Şi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!

Men groan from out of the city, and the soul of the wounded crieth out: yet God layeth not folly to them.

Alţii sînt vrăjmaşi ai luminii, nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei.

They are of those that rebel against the light; they know not the ways thereof, nor abide in the paths thereof.

Ucigaşul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac şi lipsit, şi noaptea fură.

The murderer rising with the light killeth the poor and needy, and in the night is as a thief.

Ochiul preacurvarului pîndeşte amurgul: ,Nimeni nu mă va vedea,` zice el, şi îşi pune o măhramă pe faţă.

The eye also of the adulterer waiteth for the twilight, saying, No eye shall see me: and disguiseth his face.

Noaptea sparg casele, ziua stau închişi; se tem de lumină.

In the dark they dig through houses, which they had marked for themselves in the daytime: they know not the light.

Pentru ei, dimineaţa este umbra morţii, şi cînd o văd, simt toate spaimele morţii.

For the morning is to them even as the shadow of death: if one know them, they are in the terrors of the shadow of death.

Dar nelegiuitul alunecă uşor pe faţa apelor, pe pămînt n'are decît o parte blestemată, şi niciodată n'apucă pe drumul celor vii!

He is swift as the waters; their portion is cursed in the earth: he beholdeth not the way of the vineyards.

Cum sorb seceta şi căldura apele zăpezii, aşa înghite locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.

Drought and heat consume the snow waters: so doth the grave those which have sinned.

Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac,

The womb shall forget him; the worm shall feed sweetly on him; he shall be no more remembered; and wickedness shall be broken as a tree.

el, care pradă pe femeia stearpă şi fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!...

He evil entreateth the barren that beareth not: and doeth not good to the widow.

Şi totuş, Dumnezeu prin puterea Lui lungeşte zilele celor sîlnici, şi iată -i în picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

He draweth also the mighty with his power: he riseth up, and no man is sure of life.

El le dă linişte şi încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.

Though it be given him to be in safety, whereon he resteth; yet his eyes are upon their ways.

S'au ridicat; şi într'o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toţi oamenii, sînt tăiaţi ca spicele coapte.

They are exalted for a little while, but are gone and brought low; they are taken out of the way as all other, and cut off as the tops of the ears of corn.

Nu este aşa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?``

And if it be not so now, who will make me a liar, and make my speech nothing worth?