Proverbs 31

Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Parole del re Lemuel. Sentenze con le quali sua madre lo ammaestrò.

Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

Che ti dirò, figlio mio? che ti dirò, figlio delle mie viscere? che ti dirò, o figlio dei miei voti?

Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

Non dare il tuo vigore alle donne, né i tuoi costumi a quelle che perdono i re.

Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

Non s’addice ai re, o Lemuel, non s’addice ai re bere del vino, né ai principi, bramar la cervogia:

ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

che a volte, avendo bevuto, non dimentichino la legge, e non disconoscano i diritti d’ogni povero afflitto.

Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Date della cervogia a chi sta per perire, e del vino a chi ha l’anima amareggiata;

ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

affinché bevano, dimentichino la loro miseria, e non si ricordin più dei loro travagli.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Apri la tua bocca in favore del mutolo, per sostener la causa di tutti i derelitti;

Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

apri la tua bocca, giudica con giustizia, fa’ ragione al misero ed al bisognoso.

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Elogio della donna forte e virtuosa. Una donna forte e virtuosa chi la troverà? il suo pregio sorpassa di molto quello delle perle.

Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Il cuore del suo marito confida in lei, ed egli non mancherà mai di provviste.

Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Ella gli fa del bene, e non del male, tutti i giorni della sua vita.

Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Ella si procura della lana e del lino, e lavora con diletto con le proprie mani.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Ella è simile alle navi dei mercanti: fa venire il suo cibo da lontano.

Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Ella si alza quando ancora è notte, distribuisce il cibo alla famiglia e il compito alle sue donne di servizio.

Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Ella posa gli occhi sopra un campo, e l’acquista; col guadagno delle sue mani pianta una vigna.

Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Ella si ricinge di forza i fianchi, e fa robuste le sue braccia.

Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Ella s’accorge che il suo lavoro rende bene; la sua lucerna non si spegne la notte.

Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Ella mette la mano alla ròcca, e le sue dita maneggiano il fuso.

Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Ella stende le palme al misero, e porge le mani al bisognoso.

Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Ella non teme la neve per la sua famiglia, perché tutta la sua famiglia è vestita di lana scarlatta.

Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Ella si fa dei tappeti, ha delle vesti di lino finissimo e di porpora.

Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Il suo marito è rispettato alle porte, quando si siede fra gli Anziani del paese.

Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Ella fa delle tuniche e le vende, e delle cinture che dà al mercante.

Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Forza e dignità sono il suo manto, ed ella si ride dell’avvenire.

Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Ella apre la bocca con sapienza, ed ha sulla lingua insegnamenti di bontà.

Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Ella sorveglia l’andamento della sua casa, e non mangia il pane di pigrizia.

Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

I suoi figliuoli sorgono e la proclaman beata, e il suo marito la loda, dicendo:

,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

"Molte donne si son portate valorosamente, ma tu le superi tutte"!

Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

La grazia è fallace e la bellezza è cosa vana; ma la donna che teme l’Eterno è quella che sarà lodata.

Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Datele del frutto delle sue mani, e le opere sue la lodino alle porte!