Proverbs 27

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Non ti vantare del domani, poiché non sai quel che un giorno possa produrre.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Altri ti lodi, non la tua bocca; un estraneo, non le tue labbra.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

La pietra è grave e la rena pesante, ma l’irritazione dello stolto pesa più dell’uno e dell’altra.

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

L’ira è crudele e la collera impetuosa; ma chi può resistere alla gelosia?

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Meglio riprensione aperta, che amore occulto.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Fedeli son le ferite di chi ama; frequenti i baci di chi odia.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Chi è sazio calpesta il favo di miele; ma, per chi ha fame, ogni cosa amara è dolce.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Come l’uccello che va ramingo lungi dal nido, così è l’uomo che va ramingo lungi da casa.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

L’olio e il profumo rallegrano il cuore; così fa la dolcezza d’un amico coi suoi consigli cordiali.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Non abbandonare il tuo amico né l’amico di tuo padre, e non andare in casa del tuo fratello nel dì della tua sventura; un vicino dappresso val meglio d’un fratello lontano.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Figliuol mio, sii savio e rallegrami il cuore, così potrò rispondere a chi mi vitupera.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

L’uomo accorto vede il male e si nasconde, ma gli scempi passan oltre e ne portan la pena.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Prendigli il vestito giacché ha fatto cauzione per altri; fatti dare dei pegni, poiché s’è reso garante di stranieri.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Chi benedice il prossimo ad alta voce, di buon mattino, sarà considerato come se lo maledicesse.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Un gocciolar continuo in giorno di gran pioggia e una donna rissosa son cose che si somigliano.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Chi la vuol trattenere vuol trattenere il vento, e stringer l’olio nella sua destra.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Il ferro forbisce il ferro; così un uomo ne forbisce un altro.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Chi ha cura del fico ne mangerà il frutto; e chi veglia sul suo padrone sarà onorato.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Come nell’acqua il viso risponde al viso, così il cuor dell’uomo risponde al cuore dell’uomo.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Il soggiorno dei morti e l’abisso sono insaziabili, e insaziabili son gli occhi degli uomini.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Il crogiuolo è per l’argento, il forno fusorio per l’oro, e l’uomo è provato dalla bocca di chi lo loda.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Anche se tu pestassi lo stolto in un mortaio in mezzo al grano col pestello, la sua follia non lo lascerebbe.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Guarda di conoscer bene lo stato delle tue pecore, abbi gran cura delle tue mandre;

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

perché le ricchezze non duran sempre, e neanche una corona dura d’età in età.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Quando è levato il fieno, subito rispunta la fresca verdura e le erbe dei monti sono raccolte.

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Gli agnelli ti dànno da vestire, i becchi di che comprarti un campo,

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

e il latte delle capre basta a nutrir te, a nutrir la tua famiglia e a far vivere le tue serve.