Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Ha una miniera l’argento, e l’oro un luogo dove lo si affina.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Il ferro si cava dal suolo, e la pietra fusa dà il rame.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

L’uomo ha posto fine alle tenebre, egli esplora i più profondi recessi, per trovar le pietre che son nel buio, nell’ombra di morte.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

Scava un pozzo lontan dall’abitato; il piede più non serve a quei che vi lavorano; son sospesi, oscillano lungi dai mortali.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

Dalla terra esce il pane, ma, nelle sue viscere, è sconvolta come dal fuoco.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

Le sue rocce son la dimora dello zaffiro, e vi si trova della polvere d’oro.

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

L’uccello di rapina non conosce il sentiero che vi mena, né l’ha mai scorto l’occhio del falco.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Le fiere superbe non vi hanno messo piede, e il leone non v’è passato mai.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

L’uomo stende la mano sul granito, rovescia dalle radici le montagne.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Pratica trafori per entro le rocce, e l’occhio suo scorge quanto v’è di prezioso.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

Infrena le acque perché non gemano, e le cose nascoste trae fuori alla luce.

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

Ma la Sapienza, dove trovarla? E dov’è il luogo della Intelligenza?

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

L’uomo non ne sa la via, non la si trova sulla terra de’ viventi.

Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;

L’abisso dice: "Non è in me"; il mare dice: "Non sta da me".

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Non la si ottiene in cambio d’oro, né la si compra a peso d’argento.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

Non la si acquista con l’oro di Ofir, con l’onice prezioso o con lo zaffiro.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

L’oro ed il vetro non reggono al suo confronto, non la si dà in cambio di vasi d’oro fino.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

Non si parli di corallo, di cristallo; la Sapienza val più delle perle.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

Il topazio d’Etiopia non può starle a fronte, l’oro puro non ne bilancia il valore.

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

Donde vien dunque la Sapienza? E dov’è il luogo della Intelligenza?

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

Essa è nascosta agli occhi d’ogni vivente, è celata agli uccelli del cielo.

Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

L’abisso e la morte dicono: "Ne abbiamo avuto qualche sentore".

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

Dio solo conosce la via che vi mena, egli solo sa il luogo dove dimora,

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

perché il suo sguardo giunge sino alle estremità della terra, perch’egli vede tutto quel ch’è sotto i cieli.

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

Quando regolò il peso del vento e fissò la misura dell’acque,

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

quando dette una legge alla pioggia e tracciò la strada al lampo dei tuoni,

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

allora la vide e la rivelò, la stabilì ed anche l’investigò.

Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

E disse all’uomo: "Ecco: temere il Signore: questa è la Sapienza, e fuggire il male è l’Intelligenza"."