Job 15

Elifaz din Teman a luat cuvîntul, şi a zis:
Allora Elifaz di Teman rispose e disse:
,,Se cade să dea înţeleptul ca răspuns înţelepciune deşartă? Sau să-şi umfle pieptul cu vînt de răsărit?
"Il savio risponde egli con vana scienza? si gonfia egli il petto di vento?
Să se apere prin cuvinte cari n'ajută la nimic, şi prin cuvîntări cari nu slujesc la nimic?
Si difende egli con ciarle inutili e con parole che non giovan nulla?
Tu nimiceşti chiar şi frica de Dumnezeu, nimiceşti orice simţire de evlavie faţă de Dumnezeu.
Tu, poi, distruggi il timor di Dio, menomi il rispetto religioso che gli è dovuto.
Nelegiuirea ta îţi cîrmuieşte gura, şi împrumuţi vorbirea oamenilor vicleni.
La tua iniquità ti detta le parole, e adoperi il linguaggio degli astuti.
Nu eu, ci gura ta te osîndeşte, buzele tale mărturisesc împotriva ta.
Non io, la tua bocca stessa ti condanna; le tue labbra stesse depongono contro a te.
Tu eşti omul care s'a născut întîi? Te-ai născut tu înaintea dealurilor?
Sei tu il primo uomo che nacque? Fosti tu formato prima de’ monti?
Ai fost tu la sfaturile lui Dumnezeu; şi ai sorbit din ele înţelepciune pentru tine?
Hai tu sentito quel che s’è detto nel Consiglio di Dio? Hai tu fatto incetta della sapienza per te solo?
Ce ştii tu şi să nu ştim şi noi? Ce cunoştinţă ai tu pe care să n'o avem şi noi?
Che sai tu che noi non sappiamo? Che conoscenza hai tu che non sia pur nostra?
Între noi sînt peri albi, bătrîni, oameni mai înziliţi decît tatăl tău.
Ci son fra noi degli uomini canuti ed anche de’ vecchi più attempati di tuo padre.
Puţin lucru sînt mîngîierile lui Dumnezeu pentru tine, şi cuvintele cari-ţi vorbesc atît de blînd?...
Fai tu sì poco caso delle consolazioni di Dio e delle dolci parole che t’abbiam rivolte?
Încotro te trage inima, şi ce înseamnă această privire ţintă a ochilor tăi?
Dove ti trascina il cuore, e che voglion dire codeste torve occhiate?
Ce! împotriva lui Dumnezeu îţi îndrepţi tu mînia, şi-ţi ies din gură cuvinte ca acestea?
Come! tu volgi la tua collera contro Dio, e ti lasci uscir di bocca tali parole?
,Ce este omul, ca să fie curat? Şi poate cel născut din femeie să fie fără prihană?
Che è mai l’uomo per esser puro, il nato di donna per esser giusto?
Dacă n'are încredere Dumnezeu nici în sfinţii Săi, dacă nici cerurile nu sînt curate înaintea Lui,
Ecco, Iddio non si fida nemmeno de’ suoi santi, i cieli non son puri agli occhi suoi;
cu cît mai puţin fiinţa urîcioasă şi stricată-omul, care bea nelegiuirea ca apa!
quanto meno quest’essere abominevole e corrotto, l’uomo, che tracanna l’iniquità come l’acqua!
Vreau să te învăţ, ascultă-mă! Voi istorisi ce am văzut,
Io voglio ammaestrarti; porgimi ascolto, e ti racconterò quello che ho visto,
ce au arătat înţelepţii, ce au descoperit ei, auzind dela părinţii lor,
quello che i Savi hanno riferito senza nulla celare di quel che sapean dai padri,
cărora singuri li se dăduse ţara, şi printre cari nici un străin nu venise încă.
ai quali soli è stato dato il paese; e in mezzo ai quali non è passato lo straniero.
,Omul cel rău îşi duce în nelinişte toate zilele vieţii, toţi anii de cari are parte cel nelegiuit.
L’empio è tormentato tutti i suoi giorni, e pochi son gli anni riservati al prepotente.
Ţipete de spaimă răsună la urechile lui: În mijlocul fericirii lui, pustiitorul se va arunca asupra lui.
Sempre ha negli orecchi rumori spaventosi, e in piena pace gli piomba addosso il distruttore.
El nu trage nădejde să scape de întunerec, vede sabia care -l ameninţă;
Non ha speranza d’uscir dalle tenebre, e si sente destinato alla spada.
aleargă încoace şi încolo să caute pîne, ştie că -l aşteaptă ziua întunerecului.
Va errando in cerca di pane; dove trovarne? ei sa che a lui dappresso è pronto il giorno tenebroso.
Necazul şi neliniştea îl înspăimîntă, şi se aruncă asupra lui ca un împărat gata de luptă.
La distretta e l’angoscia lo riempion di paura, l’assalgono a guisa di re pronto alla pugna,
Căci a ridicat mîna împotriva lui Dumnezeu, s'a împotrivit Celui Atot Puternic,
perché ha steso la mano contro Dio, ha sfidato l’Onnipotente,
şi a avut îndrăzneala să se năpustească asupra Lui cu partea cea mai tare a scuturilor lui.
gli s’è slanciato audacemente contro, sotto il folto de’ suoi scudi convessi.
Avea faţa acoperită cu grăsime, coapsele încărcate cu osînză,
Avea la faccia coperta di grasso, i fianchi carichi di pinguedine;
şi locuia în cetăţi nimicite, în case părăsite, sortite să fie dărîmate.
s’era stabilito in città distrutte, in case disabitate, destinate a diventar mucchi di sassi.
Nu se va mai îmbogăţi, averea nu -i va creşte, şi avuţia nu se va mai întinde pe pămînt.
Ei non s’arricchirà, la sua fortuna non sarà stabile; né le sue possessioni si stenderanno sulla terra.
Nu va putea ieşi din întunerec, flacăra îi va arde mlădiţele, şi Dumnezeu îl va pierde cu suflarea gurii Lui.
Non potrà liberarsi dalle tenebre, il vento infocato farà seccare i suoi rampolli, e sarà portato via dal soffio della bocca di Dio.
Dacă se încrede în rău, se înşeală, căci răul îi va fi răsplata.
Non confidi nella vanità; è un’illusione; poiché avrà la vanità per ricompensa.
Ea va veni înainte de capătul zilelor lui, şi ramura lui nu va mai înverzi.
La sua fine verrà prima del tempo, e i suoi rami non rinverdiranno più.
Va fi ca o viţă despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut.
Sarà come vigna da cui si strappi l’uva ancor acerba, come l’ulivo da cui si scuota il fiore;
Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, şi cortul omului stricat îl va mînca focul.
poiché sterile è la famiglia del profano, e il fuoco divora le tende ov’entrano presenti.
El zămisleşte răul şi naşte răul: în sînul lui coace roade cari -l înşeală.```
L’empio concepisce malizia, e partorisce rovina; ei si prepara in seno il disinganno".