Isaiah 32

,,Atunci împăratul va împărăţi cu dreptate, şi voivozii vor cîrmui cu nepărtinire.

Ecco, un re regnerà secondo giustizia, e i principi governeranno con equità.

Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vîntului, şi ca un loc de scăpare împotriva furtunii, ca nişte rîuri de apă într'un loc uscat, ca umbra unei stînci mari într'un pămînt ars de sete.

Ognun d’essi sarà come un riparo dal vento, come un rifugio contro l’uragano, come de’ corsi d’acqua in luogo arido, come l’ombra d’una gran roccia in una terra che langue.

Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte.

Gli occhi di quei che veggono non saranno più accecati, e gli orecchi di quei che odono staranno attenti.

Inima celor uşuratici va pricepe şi va înţelege, şi limba gîngavilor va vorbi iute şi desluşit.

Il cuore degli inconsiderati capirà la saviezza, e la lingua dei balbuzienti parlerà spedita e distinta.

Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mişelul nu se va mai numi cu inimă largă.

Lo scellerato non sarà più chiamato nobile, e l’impostore non sarà più chiamato magnanimo.

Căci nebunul spune nebunii, şi inima lui gîndeşte rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, şi să spună neadevăruri împotriva Domnului, ca să lase lihnit sufletul celui flămînd, şi să ia băutura celui însetat.

Poiché lo scellerato proferisce scelleratezze e il suo cuore si dà all’iniquità per commettere cose empie e dir cose malvage contro l’Eterno; per lasciar vuota l’anima di chi ha fame, e far mancar la bevanda a chi ha sete.

Armele mişelului sînt nimicitoare; el face planuri vinovate, ca să piardă pe cel nenorocit prin cuvinte mincinoase, chiar cînd pricina săracului este dreaptă.

Le armi dell’impostore sono malvage; ei forma criminosi disegni per distruggere il misero con parole bugiarde, e il bisognoso quando afferma il giusto.

Dar cel ales la suflet face planuri alese, şi stăruie în planurile lui alese.``

Ma l’uomo nobile forma nobile disegni, e sorge a pro di nobile cose.

,,Femei fără grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fiice nepăsătoare, luaţi aminte la cuvîntul meu!

O donne spensierate, levatevi, e ascoltate la mia voce! O figlie troppo fiduciose, porgete orecchio alla mia parola!

Într'un an şi cîteva zile, veţi tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, şi strîngerea poamelor nu va mai veni.

Fra una anno e qualche giorno, voi tremerete, o donne troppo fiduciose, poiché la vendemmia è ita, e non si farà raccolta.

Îngroziţi-vă, voi cele fără grijă! Tremuraţi, nepăsătoarelor! Desbrăcaţi-vă, desgoliţi-vă şi încingeţi-vă coapsele cu haine de jale!

Abbiate spavento, o donne spensierate! tremate, o troppo fiduciose! Spogliatevi, nudatevi, cingetevi di cilicio i fianchi,

Bateţi-vă pieptul, aducîndu-vă aminte de frumuseţa cîmpiilor şi de rodnicia viilor.

picchiandovi il seno a motivo dei campi già così belli, e delle vigne già così feconde.

Pe pămîntul poporului meu cresc spini şi mărăcini, chiar şi în toate casele de plăcere ale cetăţii celei vesele.

Sulla terra del mio popolo, cresceranno pruni e rovi; sì, su tutte le case di piacere della città gioconda.

Casa împărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul şi turnul vor sluji pe vecie ca peşteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele, şi turmele vor paşte,

Poiché il palazzo sarà abbandonato, la città rumorosa sarà resa deserta, la collina e la torre saran per sempre ridotte in caverne, in luogo di spasso per gli onàgri e di pascolo pe’ greggi,

pînă cînd se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pămînt, şi pomătul va fi privit ca o pădure.

finché su noi sia sparso lo spirito dall’alto e il deserto divenga un frutteto, e il frutteto sia considerato come una foresta.

Atunci nepărtinirea va locui în pustie, şi neprihănirea îşi va avea locuinţa în pomăt.

Allora l’equità abiterà nel deserto, e la giustizia avrà la sua dimora nel frutteto.

Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii: odihna şi liniştea pe vecie.

Il frutto della giustizia sarà la pace, e l’effetto della giustizia, tranquillità e sicurezza per sempre.

Poporul meu va locui în locuinţa păcii, în case fără grijă şi în adăposturi liniştite.

Il mio popolo abiterà in un soggiorno di pace, in dimore sicure, in quieti luoghi di riposo.

Dar pădurea va fi prăbuşită supt grindină şi cetatea plecată adînc.

Ma la foresta cadrà sotto la grandine, e la città sarà profondamente abbassata.

Ferice de voi, cari sămănaţi pretutindeni dealungul apelor, şi cari daţi drumul pretutindeni boului şi măgarului!``

Beati voi che seminate in riva a tutte le acque, e che lasciate andar libero il piè del bove e dell’asino!