Job 14

Omul născut din femeie, are viaţa scurtă, dar plină de necazuri.

אדם ילוד אשה קצר ימים ושבע רגז׃

Se naşte şi e tăiat ca o floare; fuge şi piere ca o umbră.

כציץ יצא וימל ויברח כצל ולא יעמוד׃

Şi asupra lui ai Tu ochiul deschis! Şi pe mine mă tragi la judecată cu Tine!

אף על זה פקחת עינך ואתי תביא במשפט עמך׃

Cum ar putea să iasă dintr'o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul.

מי יתן טהור מטמא לא אחד׃

Dacă zilele lui sînt hotărîte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu -l va putea trece,

אם חרוצים ימיו מספר חדשיו אתך חקו עשית ולא יעבור׃

întoarce-Ţi măcar privirile dela el, şi dă -i răgaz, să aibă măcar bucuria pe care o are simbriaşul la sfîrşitul zilei.

שעה מעליו ויחדל עד ירצה כשכיר יומו׃

Un copac, şi tot are nădejde: căci cînd este tăiat, odrăsleşte din nou, şi iar dă lăstari.

כי יש לעץ תקוה אם יכרת ועוד יחליף וינקתו לא תחדל׃

Cînd i -a îmbătrînit rădăcina în pămînt, cînd îi piere trunchiul în ţărînă,

אם יזקין בארץ שרשו ובעפר ימות גזעו׃

înverzeşte iarăş de mirosul apei, şi dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.

מריח מים יפרח ועשה קציר כמו נטע׃

Dar omul cînd moare, rămîne întins; omul, cînd îşi dă sufletul, unde mai este?

וגבר ימות ויחלש ויגוע אדם ואיו׃

Cum pier apele din lacuri, şi cum seacă şi se usucă rîurile,

אזלו מים מני ים ונהר יחרב ויבש׃

aşa se culcă şi omul şi nu se mai scoală; cît vor fi cerurile, nu se mai deşteaptă, şi nu se mai scoală din somnul lui.

ואיש שכב ולא יקום עד בלתי שמים לא יקיצו ולא יערו משנתם׃

Ah! de m'ai ascunde în locuinţa morţilor, de m'ai acoperi pînă-Ţi va trece mînia, şi de mi-ai rîndui o vreme cînd Îţi vei aduce iarăş aminte de mine!

מי יתן בשאול תצפנני תסתירני עד שוב אפך תשית לי חק ותזכרני׃

Dacă omul odată mort ar putea să mai învieze, aş mai trage nădejde în tot timpul suferinţelor mele, pînă mi se va schimba starea în care mă găsesc.

אם ימות גבר היחיה כל ימי צבאי איחל עד בוא חליפתי׃

Atunci m'ai chema, şi Ţi-aş răspunde, şi Ţi-ar fi dor de făptura mînilor Tale.

תקרא ואנכי אענך למעשה ידיך תכסף׃

Dar astăzi îmi numeri paşii, ai ochiul asupra păcatelor mele;

כי עתה צעדי תספור לא תשמור על חטאתי׃

călcările mele de lege sînt pecetluite într'un mănunchi, şi născoceşti fărădelegi în sarcina mea.

חתם בצרור פשעי ותטפל על עוני׃

Cum se prăbuşeşte muntele şi piere, cum piere stînca din locul ei,

ואולם הר נופל יבול וצור יעתק ממקמו׃

cum este mîncată piatra de ape, şi cum este luat pămîntul de rîu: aşa nimiceşti Tu nădejdea omului.

אבנים שחקו מים תשטף ספיחיה עפר ארץ ותקות אנוש האבדת׃

Îl urmăreşti într'una, şi se duce; Îi schimonoseşti faţa, şi apoi îi dai drumul.

תתקפהו לנצח ויהלך משנה פניו ותשלחהו׃

De ajung fiii lui la cinste, el nu ştie nimic; de sînt înjosiţi, habar n'are.

יכבדו בניו ולא ידע ויצערו ולא יבין למו׃

Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui.``

אך בשרו עליו יכאב ונפשו עליו תאבל׃