Ecclesiastes 10

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
זבובי מות יבאיש יביע שמן רוקח יקר מחכמה מכבוד סכלות מעט׃
Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
לב חכם לימינו ולב כסיל לשמאלו׃
Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
וגם בדרך כשהסכל הלך לבו חסר ואמר לכל סכל הוא׃
Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
אם רוח המושל תעלה עליך מקומך אל תנח כי מרפא יניח חטאים גדולים׃
Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
יש רעה ראיתי תחת השמש כשגגה שיצא מלפני השליט׃
nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
נתן הסכל במרומים רבים ועשירים בשפל ישבו׃
Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
ראיתי עבדים על סוסים ושרים הלכים כעבדים על הארץ׃
Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
חפר גומץ בו יפול ופרץ גדר ישכנו נחש׃
Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
מסיע אבנים יעצב בהם בוקע עצים יסכן בם׃
Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
אם קהה הברזל והוא לא פנים קלקל וחילים יגבר ויתרון הכשיר חכמה׃
Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
אם ישך הנחש בלוא לחש ואין יתרון לבעל הלשון׃
Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
דברי פי חכם חן ושפתות כסיל תבלענו׃
Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
תחלת דברי פיהו סכלות ואחרית פיהו הוללות רעה׃
Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
והסכל ירבה דברים לא ידע האדם מה שיהיה ואשר יהיה מאחריו מי יגיד לו׃
Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
עמל הכסילים תיגענו אשר לא ידע ללכת אל עיר׃
Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
אי לך ארץ שמלכך נער ושריך בבקר יאכלו׃
Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
אשריך ארץ שמלכך בן חורים ושריך בעת יאכלו בגבורה ולא בשתי׃
Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
בעצלתים ימך המקרה ובשפלות ידים ידלף הבית׃
Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
לשחוק עשים לחם ויין ישמח חיים והכסף יענה את הכל׃
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.
גם במדעך מלך אל תקלל ובחדרי משכבך אל תקלל עשיר כי עוף השמים יוליך את הקול ובעל הכנפים יגיד דבר׃