Proverbs 23

Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

Lè chèf envite ou manje sou menm tab ak li, pa janm bliye ki moun li ye.

pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

Si ou se yon moun ki gen bon lapeti, kontwole bouch ou.

Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

Pa pote lanvi sou bon ti manje l'ap ofri ou yo. Se ka yon pèlen li tann pou ou.

Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

Pa touye tèt ou ap kouri dèyè lajan pou ou vin rich. Wete lide ou sou sa.

Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

Paske, anvan ou bat je ou, li gen tan disparèt. Ou ta di lajan gen zèl. Li rete konsa, li vole, li ale.

Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

Pa chita pou ou manje sou menm tab ak moun ki tikoulout. Pa pote lanvi sou manje l'ap ofri ou.

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Li chich ata ak tèt pa li, ale wè avè ou. L'ap di ou: Manje non, monchè! Bwè non! Men se pa ak tout kè li l'ap di ou sa.

Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

W'a vonmi tou sa ou te manje a. Tout bèl pawòl ou te di l' yo p'ap sèvi ou anyen.

Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

Pa chache fè yon moun san konprann konprann anyen. Li p'ap tande anyen nan sa w'ap di l' la. Lèfini, l'ap meprize ou met sou li.

Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

Pa janm deplase bòn tè kote yo te ye depi lontan an. Pa antre sou jaden ki pou timoun san papa.

căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

Se Bondye k'ap defann yo, li gen anpil pouvwa. L'a plede kòz yo kont ou.

Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

Mete tèt ou an plas lè y'ap moutre ou kichòy. Louvri zòrèy ou lè yon moun ki gen konesans ap pale.

Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

Ou pa bezwen pè bat yon timoun. Yon bèl kal, sa p'ap touye l'.

Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

Okontrè, si ou bat li, w'a sove nanm li pou l' pa mouri.

Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

Pitit mwen, si ou gen bon konprann, mwen p'ap manke kontan.

şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

M'a kontan anpil lè m'a tande bon pawòl k'ap soti nan bouch ou.

Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

Pa pote lanvi sou moun k'ap fè sa ki mal. Nan tou sa w'ap fè, toujou gen krentif pou Bondye.

căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

Paske gen denmen. Se pa pou gremesi w'ap tann sa w'ap tann lan.

Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

Louvri zòrèy ou, gason mwen, pou ou ka gen bon konprann, pou ou ka mache dwat. Kalkile byen kote w'ap mete pye ou, pou ou ka mache dwat.

Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

Pa fè zanmi avèk moun k'ap bwè twòp, ak moun k'ap fè safte.

Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

Paske moun k'ap fè metye bwè ak moun ki afre ap vin pòv. Si ou pase tout tan ou ap dòmi, talè konsa w'ap mache yon men devan yon men dèyè.

Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

Pitit mwen, koute papa ou ki fè ou. Pa meprize manman ou lè li fin granmoun.

Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

Verite, konesans, lespri ak bon konprann, se bagay ou mèt peye chè pou ou genyen. Men, pa janm vann sa.

Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

Papa ki gen yon pitit k'ap mache dwat ap toujou kontan. Manman ki fè yon pitit ki gen bon konprann ap toujou gen kè kontan.

Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

Fè kè papa ou ak manman ou kontan. Fè kè manman ki fè ou la kontan.

Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

Pitit mwen, louvri zòrèy ou pou tande sa m'ap di ou. Louvri je ou byen pou ou wè jan m'ap viv.

Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

Fanm jennès se tankou yon twou pèlen, fanm adiltè se tankou yon pi jis jis.

Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

Tankou vòlò, y'ap pare pèlen pou ou. Yo fè anpil gason pèdi tèt yo.

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

Ki moun ki nan tèt chaje, ki nan lapenn? Ki moun ki toujou nan kont, ki tou tan ap plenyen? Ki moun k'ap pran kou san rezon, ki gen je yo tou wouj?

Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

Se moun k'ap bwè twòp gwòg, moun k'ap kouri dèyè tranpe.

Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

Pa kite bweson pran nanm ou, ou te mèt wè jan li bèl, jan li klè nan vè a. Lè ou bwè l', li desann dous nan gòj ou.

dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

Men, pita ou santi se tankou yon move sèpan ki mòde ou, yon sèpan aspik ki pike ou.

Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

W'ap wè tout bagay ap vire devan je ou, w'ap depale.

Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

W'ap santi tankou si ou te sou lanmè: w'ap tankou si ou te sou tèt yon ma batiman.

,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

Lè sa a w'a di: Gen lè yo bat mwen, mwen pa santi sa. Gen lè yo te ban m' kou, mwen pa konn sa. Kilè m'a leve la a? Mwen ta pran yon ti kou ankò.