Job 39

Ştii tu cînd îşi fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată?

Eske ou konnen lè kabrit mawon yo ap fè pitit? Eske ou janm wè kote fenmèl yo ap miba?

Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, şi cunoşti tu vremea cînd nasc?

Eske ou konnen konbe mwa yo pote yon pitit nan vant yo? Kilè pitit yo rive dat pou yo fèt?

Ele se pleacă, fată puii, şi scapă iute de durerile lor.

Eske ou konnen lè yo pral kwoupi pou miba, lè y'ap fè pitit yo nan mitan dezè a?

Puii lor prind vlagă şi cresc supt cerul slobod, pleacă, şi nu se mai întorc la ele.

Pitit yo grandi, yo pran fòs, yo kite manman yo, y' ale, yo pa tounen.

Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură?

Ki moun ki bay bourik mawon libète yo? Ki moun ki lage yo nan savann?

I-am dat ca locuinţă pustiul, şi pămîntul sărac ca locaş.

Mwen ba yo dezè pou kay yo. Mwen kite yo viv nan savann tè sale a.

El rîde de zarva cetăţilor,

Tout bri k'ap fèt nan lavil yo pa di yo anyen. Pesonn pa ka donte yo pou fè yo travay.

Străbate munţii ca să-şi găsească hrana, şi umblă după tot ce este verde.

Yo mache nan tout mòn yo dèyè manje. Y'ap chache fèy vèt pou yo mete anba dan yo.

Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Şi stă el noaptea la ieslea ta?

Eske ou ka fè bèf mawon travay pou ou? Eske l'ap rete pase nwit mare nan lakou kay ou?

Îl poţi lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi?

Eske ou ka pase kòd nan kou yonn pou fè l' raboure tè a pou ou? Eske ou ka fè l' rale chari pou woule tè jaden ou yo?

Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Şi -i laşi tu grija lucrărilor tale?

Eske ou ka konte sou gwo fòs kouraj li pou fè li travay di pou ou?

Te laşi tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta?

Eske ou kwè l'ap asepte pote rekòt ou soti nan jaden? Eske l'ap asepte ranmase grenn ou yo sou glasi?

Aripa struţului bate cu veselie, de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.

Otrich alèz lè l'ap bat zèl li, men, li pa ka vole tankou sigòy.

Dar struţoaica îşi încredinţează pămîntului ouăle, şi le lasă să se încălzească în nisip.

Otrich la ponn ze l' yo atè konsa. Se chalè tè a ki fè yo kale.

Ea uită că piciorul le poate strivi, că o fiară de cîmp le poate călca în picioare.

Li pa konnen nenpòt moun k'ap pase ka pile yo, nenpòt bèt nan raje ka kraze yo anba pye.

Este aspră cu puii săi de parcă nici n'ar fi ai ei. Că s'a trudit de geaba, nu -i pasă nici de cum!

Li fè tankou ze yo pa pou li. Sa pa di l' anyen si li bay tèt li tout lapenn ponn ze yo pou gremesi,

Căci Dumnezeu nu i -a dat înţelepciune, şi nu i -a făcut parte de pricepere.

Se mwen menm, Bondye, ki fè l' sòt konsa, ki pa ba li lespri menm.

Cînd se scoală şi porneşte, rîde de cal şi de călăreţul lui.

Men, lè l' pran kouri, nanpwen kavalye sou chwal ki ka pran devan l'.

Tu dai putere calului, şi -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie?

Eske se ou menm ki bay chwal yo fòs, ki mete bèl krenyen sou kou yo?

Tu -l faci să sară ca lăcusta? Nchezatul lui puternic răspîndeşte groaza.

Eske se ou ki fè yo sote ponpe tankou kabrit, ki fè yo ranni pou fè moun pè?

Scurmă pămîntul, şi, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmaţi;

Y'ap pyafe konsa nan ti fon yo, y'ap bat tè a ak zago yo. Yo kouri ak tout fòs yo lè yo nan lagè.

îşi bate joc de frică, nu se teme, şi nu se dă înapoi dinaintea săbiei.

Se brave danje yo ye. Yo pa janm pè anyen. Pa gen zam ki pou fè yo fè bak.

Zîngăneşte tolba cu săgeţi pe el, suliţa şi lancea strălucesc,

Lè konsa, ti sak flèch ki nan do kavalye yo ap fè bri. Lans ak frenn ki nan men yo ap fè zèklè.

fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n'are astîmpăr cînd răsună trîmbiţa.

Yo eksite, yo pa ka tann. Y'ap kouri sou lènmi an. Lè yo tande twonpèt la soufle, yo pa ka rete an plas.

La sunetul trîmbiţei parcă zice: ,Înainte!` De departe miroase bătălia, glasul ca de tunet ai căpeteniilor şi strigătele de luptă.

Chak fwa twonpèt la soufle, yo fè han! Yo gen tan pran sant batay la byen lwen. Yo tande chèf yo k'ap pase lòd byen fò.

Oare prin priceperea ta îşi ia uliul sborul, şi îşi întinde aripile spre miazăzi?

Eske se ou ki moutre grigri jan pou l' vole lè li louvri zèl li yo vole ale nan sid?

Oare din porunca ta se înalţă vulturul, şi îşi aşează cuibul pe înălţimi?

Eske se ou ki bay malfini lòd pou li fè nich li byen wo sou tèt mòn yo?

El locuieşte în stînci, acolo îşi are locuinţa, pe vîrful zimţat al stîncilor şi pe vîrful munţilor.

Li rete sou tèt gwo wòch yo. Se la li pase nwit. Kote l' ye a, moun pa ka vin pran l'.

De acolo descopere el prada, şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.

Se la li rete, l'ap veye bèt pou l' trape manje. Li te mèt byen lwen, l'ap wè yo ak je li.

Puii lui îi beau sîngele; şi acolo unde sînt hoituri, acolo -i şi vulturul.

Se san bèt ti malfini yo bwè. Kote ki gen kadav, se la yo ye.