Job 30

Şi acum!... Am ajuns de rîsul celor mai tineri de cît mine, pe ai căror părinţi nu -i socoteam vrednici să -i pun printre cînii turmei mele.

Men koulye a, moun ki pi jenn pase m' yo ap pase m' nan rizib. Papa yo se moun mwen pa t' pran pou anyen, moun mwen pa ta menm mete ak chen m' pou gade mouton.

Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mînilor lor, cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrîneţă?

Epitou, yo te twò fèb pou fè anyen pou mwen. Se te yon bann gason san kouraj.

Sfrijiţi de sărăcie şi foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite şi pustii.

Mizè ak grangou te fini ak yo. Lannwit se grenn bwa yo te konn al souse nan savann kote moun pa rete.

Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, şi n'au ca pîne de cît rădăcina de bucsau.

Yo pran fèy raje pou yo manje. Ata rasin bayawonn pase.

Sînt izgoniţi din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după nişte hoţi.

Kote yo pase moun mete yo deyò, yo rele bare dèyè yo tankou vòlè.

Locuiesc în văi îngrozitoare, în peşterile pămîntului şi în stînci.

Yo te blije al rete nan twou wòch, nan twou tè sou bò ravin yo.

Urlă printre stufişuri, şi se adună supt mărăcini.

Y'ap rele tankou bèt mawon nan raje a. Yo fè pil sou pil nan savann lan.

Fiinţe mîrşave şi dispreţuite, -sînt izgoniţi din ţară.

Se te yon bann sanzave ki pa t' menm gen non. Yo te mete yo deyò nan peyi a.

Şi acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor, am ajuns de batjocura lor.

Koulye a, y'ap fè chante sou mwen. Y'ap bay istwa sou do m'.

Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în faţă.

Yo pè pwoche bò kote m' pou m' pa sal yo. Yo menm krache nan figi m'.

Nu se mai sfiesc şi mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea.

Paske Bondye kraze kouraj mwen, li lage m' atè, kifè, mapou tonbe, kabrit manje fèy li.

Ticăloşii aceştia se scoală la dreapta mea, şi îmi împing picioarele, şi îşi croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă.

Bann moun sa yo leve dèyè m', y'ap fè m' kouri. Yo lage dèyè m' pou yo pran m'.

Îmi nimicesc cărarea şi lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor.

Yo sènen m' toupatou pou yo ka fini avè m'. Pa gen pesonn pou di yo pa fè sa.

Ca printr'o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc supt pocnetul dărîmăturilor.

Yo pase nan fant barikad, yo tonbe sou mwen. Yo pilonnen m' anba pye yo.

Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt, ca un nor a trecut fericirea mea.

Yon sèl latranblad pran mwen. Tankou yon kout van li kraze kouraj mwen. Tankou yon nwaj k'ap pase, tout byen m' yo disparèt.

Şi acum, mi se topeşte sufletul în mine, şi m'au apucat zilele suferinţei.

Koulye a, mwen prèt pou m' mouri. Lafliksyon ap fini avè m'.

Noaptea mă pătrunde şi-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează.

Lannwit, tout zo nan kò m' ap fè m' mal. Doulè ap manje m' anndan san rete.

De tăria suferinţei haina îşi pierde faţa, mi se lipeşte de trup ca o cămaşă.

Bondye ponyen m' nan kòlèt, l'ap chifonnen tout rad sou mwen.

Dumnezeu m'a aruncat în noroi, şi am ajuns ca ţărîna şi cenuşa.

Li voye m' jete nan labou. Mwen pa pi bon pase pousyè tè ak sann dife.

Strig către Tine, şi nu-mi răspunzi; stau în picioare, şi nu mă vezi.

Mwen rele nan pye ou, Bondye! Ou pa reponn mwen. Mwen kanpe devan ou, ou pa okipe m' menm.

Eşti fără milă împotriva mea, lupţi împotriva mea cu tăria mînii Tale.

Ou pa menm moun lan ankò. W'ap malmennen m'. Ou soti pou pèsekite m' ak tout fòs ou.

Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, şi mă nimiceşti cu suflarea furtunii.

Ou fè van pote m' ale. M'ap vole tankou pay. Ou voye yon van tanpèt boulvèse m'.

Căci ştiu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toţi cei vii.

Wi, mwen konnen byen pwòp w'ap mennen m' pou m' al mouri, pou m' al sibi sò k'ap tann tout moun lan.

Dar cel ce se prăbuşeşte nu-şi întinde mînile? Cel în nenorocire nu cere ajutor?

Poukisa w'ap atake yon moun ki tou fin mouri, yon moun ki pa ka fè anyen ankò pase mande padon?

Nu plîngeam eu pe cel amărît? N'avea inima mea milă de cel lipsit?

Eske mwen pa t' nan lapenn ansanm ak moun ki te nan mizè? Eske kè m' pa t' fè m' mal pou moun ki pa t' gen anyen menm yo?

Mă aşteptam la fericire, şi cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, şi cînd colo, a venit întunerecul.

Mwen t'ap tann kontantman, se malè ki vini. Mwen t'ap tann limyè, se fènwa ki kouvri m'.

Îmi ferb măruntaiele fără încetare, m'au apucat zilele de durere.

Tout zantray mwen ap bouyi san rete. Chak jou m'ap soufri pi rèd.

Umblu înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, şi strig ajutor.

M'ap mache kagou, san pesonn pou konsole m'. Mwen kanpe nan mitan tout moun, m'ap mande sekou.

Am ajuns frate cu şacalii, tovarăş cu struţii.

Vwa mwen tankou vwa koukou. Mwen rele tankou frize.

Pielea mi se înegreşte şi cade, iar oasele îmi ard şi se usucă.

Po m' vin tou nwa, l'ap dekale. Lafyèb ap manje m' nan zo.

Arfa mea s'a prefăcut în instrument de jale, şi cavalul meu scoate sunete plîngătoare.

Lontan se mizik gita ak fif ase ki te nan zòrèy mwen. Men, koulye a, se plenn, se kriye ase m'ap tande.