Job 21

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Lè sa a, Jòb pran lapawòl ankò, li di konsa:

,,Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

-Manyè tande sa m' pral di nou la a, non! Tanpri, charite m' ti ankourajman sa a!

Lăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

Ban m' yon ti chans pou m' pale. Lè m'a fini, nou mèt pase m' nan betiz kont nou!

Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

Se pa avèk yon moun mwen annafè. Mwen gen rezon si m' pa ka tann ankò!

Priviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Voye je nou gade m' byen. N'a sezi. N'a mete men nan bouch.

Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Mwen menm, lè m' chonje sa ki rive m', m' pè. Tout kò m' pran tranble.

Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

Poukisa Bondye kite mechan yo ap viv? Li kite yo rive vye granmoun, epi tout zafè yo mache byen?

Sămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

Yo gen pitit ak pitit pitit. Yo wè yo ap grandi devan je yo.

În casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

Bondye pa voye malè sou yo pou pini yo. Y'ap viv alèz lakay yo san ankenn danje.

Taurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

Wi, bèf yo kwaze san mank, yo fè pitit san pèdi pòte.

Îşi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

Timoun yo ap kouri tankou ti mouton nan savann. Y'ap jwe, y'ap sote tankou ti kabrit.

Cîntă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

Y'ap chante, y'ap jwe gita, y'ap bat tanbou, y'ap danse pandan moun ap jwe fif pou yo.

Îşi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

Jouk jou yo mouri, kè yo kontan. Yo desann nan peyi kote mò yo ye a ak kè poze.

Şi totuş ziceau lui Dumnezeu: ,Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

Se yo menm k'ap plede di Bondye: Kite n' an repo! Nou pa bezwen konnen jan ou vle pou moun viv la.

Ce este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

Kisa Bondye ki gen tout pouvwa a ye menm pou nou sèvi l' la? Kisa sa ap rapòte nou lè nou lapriyè l'?

Ce! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

Yo pretann tou sa yo genyen se kouraj yo ki ba yo l'. Yo pa t' janm mete Bondye nan koze yo. Mwen pa dakò ak jan y'ap pale a, non.

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

Ou janm wè limyè mechan an mouri? Ou janm tande malè rive yo? On jan wè Bondye fè kolè pou l' pini malveyan yo,

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

pou van bwote yo ale tankou zèb chèch, pou van tanpèt chase yo tankou pay pitimi?

Veţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

Yo pretann di Bondye va pini pitit pou peche papa yo! Poukisa se pa papa yo menm li pini pou yo ka pran leson?

el ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

Se pou mechan yo te wè chatiman yo. Se yo menm ki te pou santi kòlè Bondye ki gen tout pouvwa a pa dous.

Căci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

Ki mele yo sa ki rive pitit yo, lè yo fin ale, lè yo fin viv tan pou yo te viv la?

Oare pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

Men, Bondye ki jije ata zanj ki nan syèl la, ki moun ki ka moutre l' sa pou li fè?

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

Gen moun ki pa janm malad jouk yo mouri. Jouk jou yo antre anba tè, yo kontan, yo pa gen tèt chaje.

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Yo gra nan tout kò yo, tout zo yo plen ak mwèl.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

Yon lòt menm pa janm konnen sa ki rele kè kontan. Li pase tout lavi l' nan nesesite, li mouri nan mizè.

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Men, lè tou de mouri, yo antere yo, vèmen kouvri kadav yo menm jan.

Ştiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

Men wi, mwen konnen sa ki nan tèt nou. Mwen konnen ki move lide n'ap fè sou mwen koulye a.

Voi ziceţi: ,Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

N'ap mande kote kay gwo zotobre a. Sa ki rive kay nèg ki te konn fè sa ki mal la.

Dar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

Kouman? Nou pa pale ak moun ki vwayaje? Nou pa konn ki nouvèl y'ap bay?

Cum în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

Jou Bondye ankòlè, lè l'ap pini an, se toujou mechan yo ki resi chape kò yo!

Cine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

Men, ki moun ki ka kanpe devan yo pou akize yo? Ki moun ki ka fè yo peye sa yo fè a?

Este dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

Yo fè bèl lantèman pou yo. Yo mete moun veye tonm yo.

Bulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Foul moun ap swiv sèkèy yo, yon pati moun devan, yon pati moun dèyè. Menm tè a chita dous sou kadav yo.

Pentruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``

Lèfini, n'ap chache konsole m' ak yon bann pawòl san sans. Tou sa n'ap reponn mwen la a se manti.