Proverbs 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Mieux vaut le pauvre qui marche dans son intégrité, Que l'homme qui a des lèvres perverses et qui est un insensé.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

Le manque de science n'est bon pour personne, Et celui qui précipite ses pas tombe dans le péché.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

La folie de l'homme pervertit sa voie, Et c'est contre l'Eternel que son coeur s'irrite.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

La richesse procure un grand nombre d'amis, Mais le pauvre est séparé de son ami.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges n'échappera pas.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Beaucoup de gens flattent l'homme généreux, Et tous sont les amis de celui qui fait des présents.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Tous les frères du pauvre le haïssent; Combien plus ses amis s'éloignent-ils de lui! Il leur adresse des paroles suppliantes, mais ils disparaissent.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Celui qui acquiert du sens aime son âme; Celui qui garde l'intelligence trouve le bonheur.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges périra.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Il ne sied pas à un insensé de vivre dans les délices; Combien moins à un esclave de dominer sur des princes!

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

L'homme qui a de la sagesse est lent à la colère, Et il met sa gloire à oublier les offenses.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

La colère du roi est comme le rugissement d'un lion, Et sa faveur est comme la rosée sur l'herbe.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Un fils insensé est une calamité pour son père, Et les querelles d'une femme sont une gouttière sans fin.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

On peut hériter de ses pères une maison et des richesses, Mais une femme intelligente est un don de l'Eternel.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

La paresse fait tomber dans l'assoupissement, Et l'âme nonchalante éprouve la faim.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Celui qui garde ce qui est commandé garde son âme; Celui qui ne veille pas sur sa voie mourra.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Celui qui a pitié du pauvre prête à l'Eternel, Qui lui rendra selon son oeuvre.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Châtie ton fils, car il y a encore de l'espérance; Mais ne désire point le faire mourir.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Celui que la colère emporte doit en subir la peine; Car si tu le libères, tu devras y revenir.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Ecoute les conseils, et reçois l'instruction, Afin que tu sois sage dans la suite de ta vie.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

Il y a dans le coeur de l'homme beaucoup de projets, Mais c'est le dessein de l'Eternel qui s'accomplit.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Ce qui fait le charme d'un homme, c'est sa bonté; Et mieux vaut un pauvre qu'un menteur.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

La crainte de l'Eternel mène à la vie, Et l'on passe la nuit rassasié, sans être visité par le malheur.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Le paresseux plonge sa main dans le plat, Et il ne la ramène pas à sa bouche.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Frappe le moqueur, et le sot deviendra sage; Reprends l'homme intelligent, et il comprendra la science.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Celui qui ruine son père et qui met en fuite sa mère Est un fils qui fait honte et qui fait rougir.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Cesse, mon fils, d'écouter l'instruction, Si c'est pour t'éloigner des paroles de la science.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Un témoin pervers se moque de la justice, Et la bouche des méchants dévore l'iniquité.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Les châtiments sont prêts pour les moqueurs, Et les coups pour le dos des insensés.