Job 28

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
Il y a pour l'argent une mine d'où on le fait sortir, Et pour l'or un lieu d'où on l'extrait pour l'affiner;
Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
Le fer se tire de la poussière, Et la pierre se fond pour produire l'airain.
Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
L'homme fait cesser les ténèbres; Il explore, jusque dans les endroits les plus profonds, Les pierres cachées dans l'obscurité et dans l'ombre de la mort.
Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
Il creuse un puits loin des lieux habités; Ses pieds ne lui sont plus en aide, Et il est suspendu, balancé, loin des humains.
Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
La terre, d'où sort le pain, Est bouleversée dans ses entrailles comme par le feu.
pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
Ses pierres contiennent du saphir, Et l'on y trouve de la poudre d'or.
Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
L'oiseau de proie n'en connaît pas le sentier, L'oeil du vautour ne l'a point aperçu;
cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
Les plus fiers animaux ne l'ont point foulé, Le lion n'y a jamais passé.
Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
L'homme porte sa main sur le roc, Il renverse les montagnes depuis la racine;
Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
Il ouvre des tranchées dans les rochers, Et son oeil contemple tout ce qu'il y a de précieux;
Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
Il arrête l'écoulement des eaux, Et il produit à la lumière ce qui est caché.
Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
Mais la sagesse, où se trouve-t-elle? Où est la demeure de l'intelligence?
Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
L'homme n'en connaît point le prix; Elle ne se trouve pas dans la terre des vivants.
Adîncul zice: ,Nu este în mine`, şi marea zice: ,Nu este la mine.`;
L'abîme dit: Elle n'est point en moi; Et la mer dit: Elle n'est point avec moi.
Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
Elle ne se donne pas contre de l'or pur, Elle ne s'achète pas au poids de l'argent;
nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
Elle ne se pèse pas contre l'or d'Ophir, Ni contre le précieux onyx, ni contre le saphir;
Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
Elle ne peut se comparer à l'or ni au verre, Elle ne peut s'échanger pour un vase d'or fin.
Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
Le corail et le cristal ne sont rien auprès d'elle: La sagesse vaut plus que les perles.
Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
La topaze d'Ethiopie n'est point son égale, Et l'or pur n'entre pas en balance avec elle.
De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
D'où vient donc la sagesse? Où est la demeure de l'intelligence?
Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
Elle est cachée aux yeux de tout vivant, Elle est cachée aux oiseaux du ciel.
Adîncul şi moartea zic: ,Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
Le gouffre et la mort disent: Nous en avons entendu parler.
Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
C'est Dieu qui en sait le chemin, C'est lui qui en connaît la demeure;
Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
Car il voit jusqu'aux extrémités de la terre, Il aperçoit tout sous les cieux.
Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
Quand il régla le poids du vent, Et qu'il fixa la mesure des eaux,
cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
Quand il donna des lois à la pluie, Et qu'il traça la route de l'éclair et du tonnerre,
atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
Alors il vit la sagesse et la manifesta, Il en posa les fondements et la mit à l'épreuve.
Apoi a zis omului: ,Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`
Puis il dit à l'homme: Voici, la crainte du Seigneur, c'est la sagesse; S'éloigner du mal, c'est l'intelligence.