Job 26

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

Job prit la parole et dit:

,,Cît de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere!

Comme tu sais bien venir en aide à la faiblesse! Comme tu prêtes secours au bras sans force!

Ce bune sfaturi dai tu celui fără pricepere! Ce belşug de înţelepciune dai tu la iveală!

Quels bons conseils tu donnes à celui qui manque d'intelligence! Quelle abondance de sagesse tu fais paraître!

Către cine se îndreaptă cuvintele tale? Şi al cui duh vorbeşte prin tine?

A qui s'adressent tes paroles? Et qui est-ce qui t'inspire?

Înaintea lui Dumnezeu tremură umbrele supt ape şi supt locuitorii lor;

Devant Dieu les ombres tremblent Au-dessous des eaux et de leurs habitants;

înaintea Lui locuinţa morţilor este goală, adîncul n'are acoperiş.

Devant lui le séjour des morts est nu, L'abîme n'a point de voile.

El întinde miazănoaptea asupra golului, şi spînzură pămîntul pe nimic.

Il étend le septentrion sur le vide, Il suspend la terre sur le néant.

Leagă apele în norii Săi, şi norii nu se sparg supt greutatea lor.

Il renferme les eaux dans ses nuages, Et les nuages n'éclatent pas sous leur poids.

Acopere faţa scaunului Său de domnie, şi Îşi întinde norul peste el.

Il couvre la face de son trône, Il répand sur lui sa nuée.

A tras o boltă pe faţa apelor, ca hotar între lumină şi întunerec.

Il a tracé un cercle à la surface des eaux, Comme limite entre la lumière et les ténèbres.

Stîlpii cerului se clatină, şi se înspăimîntă la ameninţarea Lui.

Les colonnes du ciel s'ébranlent, Et s'étonnent à sa menace.

Prin puterea Lui turbură marea, prin priceperea Lui îi sfarmă furia.

Par sa force il soulève la mer, Par son intelligence il en brise l'orgueil.

Suflarea Lui înseninează cerul, mîna Lui străpunge şarpele fugar.

Son souffle donne au ciel la sérénité, Sa main transperce le serpent fuyard.

Şi acestea sînt doar marginile căilor Sale, şi numai adierea lor uşoară ajunge pînă la noi! Dar tunetul lucrărilor Lui puternice cine -l va auzi?``

Ce sont là les bords de ses voies, C'est le bruit léger qui nous en parvient; Mais qui entendra le tonnerre de sa puissance?