Psalms 94

Doamne, Dumnezeul răzbunărilor, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!

Herra Jumala, jonka kostot ovat, Jumala, jonka kostot ovat, selkiästi itses näytä.

Scoală-Te, Judecătorul pămîntului, şi răsplăteşte celor mîndri după faptele lor!

Korota sinuas, maailman tuomari: maksa ylpeille, mitä he ansainneet ovat.

Pînă cînd vor birui cei răi, Doamne, pînă cînd vor birui cei răi?

Herra, kuinka kauvan pitää jumalattomain, kuinka kauvan pitää jumalattomain riemuitseman?

Ei ţin cuvîntări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.

Tiuskuman ja puhuman niin ylpiästi, ja kaikki pahantekiät niin kerskaaman?

Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.

Herra, he polkevat alas sinun kansas, ja sinun perimistäs he vaivaavat.

Junghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani,

Lesket ja muukalaiset he tappavat, ja orvot he kuolettavat,

şi zic: ,,Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!``

Ja sanovat: ei Herra sitä näe, ja Jakobin Jumala ei sitä tottele.

Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?

Ymmärtäkäät siis, te hullut kansan seassa! ja, te tyhmät, koska te taitaviksi tulette?

Cel ce a sădit urechea, s'ar putea să n'audă? Cel ce a întocmit ochiul, s'ar putea să nu vadă?

Joka korvan on istuttanut, eikö hän kuule? eli joka silmän loi, eikö hän näe?

Cel ce pedepseşte neamurile, s'ar putea să nu pedepsească, El, care a dat omului pricepere?

Joka pakanoita kurittaa, eikö hän rankaise, joka ihmisille opettaa tiedon?

Domnul cunoaşte gîndurile omului: ştie că sînt deşerte.

Mutta Herra tietää ihmisten ajatukset, että ne turhat ovat.

Ferice de omul, pe care -l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care -l înveţi din Legea Ta,

Autuas on se, jota sinä, Herra, kuritat, ja opetat sinun laistas,

ca să -l linişteşti în zilele nenorocirii, pînă se va săpa groapa celui rău!

Että hänellä kärsivällisyys olis, koska vastoin käy, siihenasti kuin jumalattomalle hauta valmistetaan.

Căci Domnul nu lasă pe poporul Său, şi nu-Şi părăseşte moştenirea.

Sillä ei Herra heitä kansaansa pois, eli hylkää perimistänsä.

Ci se va face odată judecata după dreptate, şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.

Sillä oikeuden pitää sittekin oikeuden oleman, ja kaikki hurskaat sydämet sitä seuraavat.

Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?

Kuka seisoo minun kanssani pahoja vastaan? kuka astuu minun tyköni pahointekiöitä vastaan?

De n'ar fi Domnul ajutorul meu, cît de curînd ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!

Ellei Herra minua auttaisi, niin minun sieluni makais lähes hiljaisuudessa.

Oridecîte ori zic: ,,Mi se clatină piciorul!`` bunătatea Ta, Doamne, mă sprijineşte totdeauna.

Minä sanoin: minun jalkani on horjunut, vaan sinun armos, Herra, minun tukesi.

Cînd gînduri negre se frămîntă cu grămada înlăuntrul meu, mîngîierile Tale îmi înviorează sufletul.

Minulla oli paljo surua sydämessäni; mutta sinun lohdutukses ilahutti minun sieluni.

Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul lor de domnie, ei cari pregătesc nenorocirea la adăpostul legii?

Etpäs mielisty koskaan tosin vahingolliseen istuimeen, joka lain häijysti opettaa.

Ei se strîng împotriva vieţii celui neprihănit, şi osîndesc sînge nevinovat.

He kokoovat joukkonsa vanhurskaan sielua vastaan, ja tuomitsevat viattoman veren kadotukseen,

Dar Domnul este turnul meu de scăpare, Dumnezeul meu este stînca mea de adăpost.

Mutta Herra on minun varjelukseni: minun Jumalani on minun uskallukseni turva,

El va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.

Ja hän kostaa heidän vääryytensä, ja hukuttaa heitä heidän pahuutensa tähden: Herra, meidän Jumalamme, hukuttaa heitä.