Psalms 18

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mîna lui Saul. El a zis:) ,,Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!
Edelläveisaajalle, Davidin Herran palvelian Psalmi, joka Herralle nämät veisun sanat puhui sinä päivänä, jona Herra hänen vapahti kaikkein vihollistensa käsistä ja Saulin käsistä. Ja hän sanoi: minä rakastan sydämestäni sinua, Herra, minun voimani.
Doamne, Tu eşti stînca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!
Herra, minun kallioni, minun linnani ja minun vapahtajani; minun Jumalani on minun vahani, johon minä turvaan: minun kilpeni, ja minun autuuteni sarvi, ja minun varjelukseni.
Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.
Minä kiitän ja avukseni huudan Herraa, niin minä vapahdetaan vihollisistani.
Mă înconjuraseră legăturile morţii, şi mă îngroziseră rîurile pieirii;
Sillä kuoleman siteet olivat käärineet minun ympäri, ja Belialin ojat peljättivät minun.
mă înfăşuraseră legăturile mormîntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.
Helvetin siteet kietoivat minun: kuoleman paulat ennättivät minun.
Dar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui.
Ahdistuksessani minä avukseni huudan Herraa, ja minun Jumalani tykö minä huudan: niin hän kuulee ääneni templistänsä, ja minun huutoni hänen edessänsä tulee hänen korviinsa.
Atunci s'a sguduit pămîntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mîniase.
Maa liikkui ja vapisi, ja vuorten perustukset liikkuivat: he värisivät, koska hän vihastui.
Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.
Savu suitsi hänen sieraimistansa ja kuluttava tuli hänen suustansa, niin että hiilet siitä syttyivät.
A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui.
Hän notkisti taivaat ja astui alas, ja synkiä pimeys oli hänen jalkainsa alla.
Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vîntului.
Hän astui Kerubimin päälle ja lensi, ja hän lensi tuulen sulkain päällä.
Întunerecul Şi -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.
Hän pani pimeyden majansa ympärille, ja mustat paksut pilvet, jossa hän lymyssä oli.
Din strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.
Kirkkaudesta hänen edessänsä hajosivat pilvet rakeilla ja leimauksilla.
Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.
Ja Herra jylisti taivaissa, Ylimmäinen antoi pauhinansa, rakeilla ja leimauksilla.
A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i -a pus pe fugă.
Hän ampui nuolensa ja hajoitti heitä: hän iski kovat leimaukset, ja peljätti heitä,
Atunci s'a văzut albia apelor, şi s'au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.
Ja niin ilmestyivät vetten kuljut, ja maan perustukset ilmaantuivat, Herra, sinun kovasta nuhtelemisestas ja sinun sieraimies hengen puhalluksesta.
El Şi -a întins mîna de sus, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.
Hän lähetti korkeudesta ja otti minun, ja veti minun ulos suurista vesistä.
m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decît mine.
Hän vapahti minun voimallisista vihollisistani, jotka minua väkevämmät olivat.
Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strîmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.
Ne ennättivät minun tuskapäivänäni; mutta Herra tuli minun turvakseni.
El m'a scos la loc larg, şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.
Ja hän vei minun lakialle: hän tempasi minun ulos; sillä hän mielistyi minuun.
Domnul mi -a făcut după neprihănirea mea, mi -a răsplătit după curăţia mînilor mele:
Herra maksoi minulle minun vanhurskauteni jälkeen: hän antoi minulle kätteni puhtauden jälkeen.
căci am păzit căile Domnului, şi n'am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
Sillä minä pidän Herran tiet, ja en ole Jumalaani vastaan.
Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
Sillä kaikki hänen oikeutensa ovat silmäini edessä, ja hänen käskyjänsä en minä tyköäni hylkää.
Am fost fără vină faţă de El, şi m'am păzit de fărădelegea mea.
Vaan olen vakaa hänen edessänsä ja vältän vääryyttä.
Deaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mînilor mele înaintea ochilor Lui.
Sentähden Herra kostaa minulle vanhurskauteni perästä, kätteni puhtauden jälkeen, silmäinsä edessä.
Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;
Pyhäin kanssa sinä pyhä olet, ja toimellisten kanssa toimellinen.
cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.
Puhdasten kanssa sinä puhdas olet, ja nurjain kanssa sinä nurja olet.
Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.
Sillä sinä vapahdat ahdistetun kansan, ja korkiat silmät sinä alennat.
Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunerecul meu.
Sillä minun kynttiläni sinä valaiset; Herra minun Jumalani valaisee minun pimeyteni.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
Sillä sinun kauttas minä sotaväen murran, ja minun Jumalassani karkaan muurin ylitse.
Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, Cuvîntul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.
Jumalan tie on täydellinen. Herran puheet tulella koetellut: hän on kaikkein kilpi, jotka häneen uskaltavat.
Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?
Sillä kuka on Jumala, paitsi Herraa? ja kuka on kallio, paitsi Jumalaamme?
Dumnezeu mă încinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
Jumala vyöttää minun voimalla, ja panee minun tieni viattomaksi.
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe înălţimile mele
Hän tekee jalkani niinkuin peurain jalat, ja asettaa minun korkeudelle.
El îmi deprinde mînile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.
Hän opettaa käteni sotimaan, ja käsivarteni vaskijoutsea vetämään.
Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi îndurarea Ta mă face mare.
Ja sinä annoit minulle autuutes kilven, ja sinun oikia kätes vahvistaa minun: ja koskas minun alennat, niin sinä teet minun suureksi.
Tu lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.
Sinä levitit minun askeleeni minun allani, ettei minun kantapääni livistyneet.
Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung, şi nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.
Minä ajan vihollisiani takaa ja käsitän heitä, ja en palaja, ennenkuin minä heidät hukutan.
Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.
Minä runtelen heitä, ettei he taida nousta: heidän täytyy kaatua jalkaini alla.
Tu mă încingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.
Sinä valmistat minun voimalla sotaan: sinä taivutat minun alleni ne, jotka nousevat minua vastaan.
Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
Sinä annat minulle viholliseni kaulan, ja minä kadotan vainoojani.
Ei strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!
He huutavat, vaan ei ole auttajaa: Herran tykö, mutta ei hän vastaa heitä.
Îi pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.
Minä survon heitä niinkuin maan tomun tuulen edessä, ja heitän pois niinkuin loan kaduilta.
Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor, pe care nu -l cunoaşteam, îmi este supus.
Sinä pelastat minua riitaisesta kansasta: sinä asetat minun pakanain pääksi; se kansa, jota en minä tuntenut, palvelee minua.
El ascultă de mine la cea dintîi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.
Se kuultelee minua kuuliaisilla korvilla: muukalaiset lapset kieltävät minun.
Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.
Muukalaiset lapset vaipuvat ja vapisevat siteissänsä.
Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Mărit să fie Dumnezeul mîntuirii mele,
Herra elää, ja kiitetty olkoon minun kallioni, ja minun autuuteni Jumala olkoon ylistetty!
Dumnezeu, răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele,
Jumala, joka minulle koston antaa, ja vaatii kansat minun alleni;
şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.
Joka minua auttaa vihollisistani: sinä korotat myös minun niistä, jotka karkaavat minua vastaan: sinä pelastat minua väkivaltaisesta miehestä.
Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cînta spre slava Numelui Tău.
Sentähden minä kiitän sinua, Herra, pakanain seassa, ja veisaan nimelles kiitoksen,
El dă mari izbăviri împăratului Său, şi dă îndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.
Joka suuren autuuden kuninkaallensa osoittaa, ja tekee hyvästi voidellullensa, Davidille, ja hänen siemenellensä ijankaikkisesti.