Proverbs 30

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
Agurin Jakenin pojan pojan sanat ja opetus, jonka se mies pujui Itielille, Itielille ja Ukkalille.
Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
Minä olen kaikkein hulluin, ja ihmisten ymmärrys ei ole minussa.
N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
En minä ole oppinut viisautta, ja en tiedä pyhäin taitoa.
Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
Kuka taivaaseen menee ylös ja tulee alas? kuka käsittää tuulen pivoonsa? kuka sitoo veden vaatteeseen? kuka 0n asttanut kaikki maan ääret? mikä on hänen nimensä? kuinka hänen poikansa kutsutaan? tiedätkös?
Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
Kaikki Jumalan sanat ovat kirkastetut, ja ovat kilpi niille, jotka uskovat hänen päällensä.
N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
Älä lisää hänen sanoihinsa, ettei hän sinua rankaisisi, ja sinä löyttäisiin valehteliaksi.
Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
Kahta minä sinulta anon, ettes minulta niitä kieltäisi, ennenkuin minä kuolen:
Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
Väärä oppi ja valhe olkoon minusta kaukana: köyhyyttä ja rikkautta älä minulle anna; vaan anna minun saada määrätty osani ravinnosta.
Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
Etten minä, jos minä ylen ravituksi tulisin, kieltäisi sinua ja sanoisi: kuka on Herra? eli, jos minä ylen köyhäksi tulisin, varastaisi, ja syntiä tekisi Jumalani nimeä vastaan.
Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
Älä kanna palvelian päälle hänen isäntänsä edessä, ettei hän sinua kiroilisi ja sinä niin nuhteeseen tulet.
Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
On niitä, jotka kiroilevat isäänsä ja ei siunaa äitiänsä.
Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
On niitäkin, jotka luulevat itsensä puhtaaksi, ja ei ole kuitenkaan saastaisuudestansa pestyt.
Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
Ovat myös, jotka silmänsä nostavat, ja silmälautansa korottavat;
Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
Ja ovat, joilla on miekka hammasten siassa, ja veitset heidän syömähampainansa, ja syövät vaivaiset maan päältä, ja köyhät ihmisten seasta.
Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
Verenimijällä on kaksi tytärtä: tuo tänne, tuo tänne. Kolme on tyytymätöintä, ja tosin neljä ei sano kyllä olevan:
şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
Helvetti, vaimon suljettu kohtu, maa, joka ei vedellä täytetä: ja tuli ei sano: jo kyllä on.
Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
Silmä joka häpäisee isäänsä, ja katsoo ylön totella äitiänsä, sen kaarneet ojan tykönä hakkaavat ulos, ja kotkan pojat syövät.
Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
Kolme minulle ovat ihmeelliset, ja neljää en minä tiedä:
urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
Kotkan tiet taivaan alla, käärmeen retket kalliolla, haahden jäljet meren keskellä, ja miehen jäljet piian tykö.
Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
Niin on myös porton polut: hän syö ja pyyhkii suunsa, ja sanoo: en minä mitään pahaa ole tehnyt.
Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
Kolmen kautta maakunta tulee levottomuuteen, ja tosin neljää hän ei voi kärsiä:
un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
Kuin palvelia rupee hallitsemaan, kuin hullu ylen ravituksi tulee,
o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
Kuin ilkiä naitetaan, ja kuin piika tulee emäntänsä perilliseksi.
Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
Neljä on pientä maan päällä, ja ovat toimellisemmat viisaita.
furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
Myyriäiset, heikko väki, jotka kuitenkin elatuksensa suvella toimittavat;
şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
Kaninit, heikko väki, jotka kuitenkin pesänsä kalliolle tekevät;
lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
Heinäsirkoilla ei ole kuningasta, kuitenkin he lähtevät kaikki ylös joukossansa;
păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
Hämähäkki kehrää käsillänsä, ja on kuninkaan linnoissa.
Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
Kolmella on jalo käyntö, ja tosin neljä astuu hyvin:
leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
Jalopeura, voimallinen petoin seassa, joka ei palaja kenenkään edestä;
calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
Hurtta, jolla vahvat sivut ovat, ja kauris, ja kuningas, jota vastaan ei kenkään tohdi.
Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
Jos sinä olet tyhmästi tehnyt, ja korottanut sinuas, ja jos sinä olet jotakin pahaa ajatellut, niin laske käsi suus päälle.
căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.
Joka rieskaa kirnuu, hän tekee voita: ja jokaa nenää pusertaa, hän vaatii ulos veren: ja joka vihaa kehoittaa, hän vaatii riitaan.