Proverbs 16

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -
Ihminen aikoo sydämessänsä; vaan Herralta tulee kielen vastaus.
Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -
Jokaisen mielestä on hänen tiensä puhdas; mutta Herra tutkistelee sydämet.
Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -
Anna Herran haltuun sinun työs, niin sinun aivoitukses menestyy.
Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -
Herra tekee kaikki itse tähtensä, niin myös jumalattoman pahaksi päiväksi.
Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -
Jokainen ylpiä on Herralle kauhistus, ja ei pääse rankaisematta, ehkä he kaikki yhtä pitäisivät.
Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -
Laupiuden ja totuuden kautta pahateko sovitetaan, ja Herran pelvolla paha vältetään.
Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -
Jos jonkun tiet ovat Herralle kelvolliset, niin hän myös kääntää hänen vihamiehensä rauhaan.
Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -
Parempi on vähä vanhurskaudessa, kuin suuri saalis vääryydessä.
Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -
Ihmisen sydän aikoo tiensä; vaan Herra johdattaa hänen käymisensä.
Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -
Ennustus on kuninkaan huulissa: ei hänen suunsa puhu tuomiossa väärin.
Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -
Oikia puntari ja vaaka on Herralta, ja kaikki painokivet kukkarossa ovat hänen tekoansa.
Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -
Kuninkaan edessä on kauhistus väärin tehdä; sillä vanhurskaudella istuin vahvistetaan.
Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -
Oikia neuvo on kuninkaalle otollinen; ja joka oikein puhuu, häntä rakastetaan.
Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -
Kuninkaan viha on kuoleman sanansaattaja; ja viisas mies lepyttää hänen.
Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -
Kuin kuninkaan kasvo on leppyinen, siinä on elämä, ja hänen armonsa on niinkuin hiljainen sade.
Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -
Ota viisautta tykös, sillä se on parempi kultaa: ja saada ymmärrystä on kalliimpi hopiaa.
Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -
Siviän tiet välttävät pahaa, ja joka sielunsa varjelee, se tiestänsä ottaa vaarin.
Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -
Joka alennetaan, se ensisti tulee ylpiäksi; ja ylpeys on aina lankeemuksen edellä.
Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -
Parempi on nöyränä olla siveiden kanssa, kuin jakaa suurta saalista ylpeiden kanssa.
Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -
Joka jonkun asian viisaasti alkaa, hän löytää onnen; ja se on autuas, joka luottaa Herraan.
Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -
Toimellinen mies ylistetään viisautensa tähden; ja suloinen puhe lisää oppia.
Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
Viisaus on elämän lähde hänelle, joka sen saanut on, vaan tyhmäin oppi on hulluus.
Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -
Viisas sydän puhuu toimellisesti, ja hänen huulensa opettavat hyvin.
Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -
Suloiset sanat ovat mesileipää; ne lohduttavat sielua, ja virvoittavat luut.
Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -
Monella on tie mielestänsä oikia, vaan se johdattaa viimein kuolemaan.
Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -
Moni tulee suureen vahinkoon oman suunsa kautta.
Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
Jumalatoin ihminen kaivaa onnettomuutta, ja hänen suussansa palaa niinkuin tuli.
Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -
Väärä ihminen saattaa riidan, ja panettelia tekee ruhtinaat eripuraisiksi.
Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -
Viekas ihminen houkuttelee lähimmäistänsä, ja johdattaa hänen pahalle tielle.
Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -
Joka silmää iskee, ei se hyvää ajattele, ja joka huuliansa pureskelee, se pahaa matkaan saattaa.
Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -
Harmaat hiukset ovat kunnian kruunu, joka löydetään vanhurskauden tiellä.
Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -
Kärsivällinen on parempi kuin väkevä; ja joka hillitsee mielensä, on parempi, kuin se joka kaupungin voittaa.
Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -
Arpa heitetään syliin, vaan Herralta tulee kaikki sen meno.