Psalms 47

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm făcut de fiii lui Core.) Bateţi din palme, toate popoarele! Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte de bucurie!
Ĉiuj popoloj, plaŭdu per la manoj, Kriu al Dio per voĉo de kanto.
Căci Domnul, Cel Prea Înalt, este înfricoşat: El este Împărat mare peste tot pămîntul.
Ĉar la Eternulo Plejalta estas timinda; Li estas granda Reĝo super la tuta tero.
El ne supune popoarele, El pune neamurile supt picioarele noastre.
Li subigas al ni popolojn Kaj metas gentojn sub niajn piedojn.
El ne alege moştenirea, slava lui Iacov, pe care -l iubeşte. -
Li elektas por ni nian heredon, La majeston de Jakob, kiun Li amas. Sela.
Dumnezeu Se suie în mijlocul strigătelor de biruinţă, Domnul înaintează în sunetul trîmbiţei.
Dio supreniras ĉe sonoj de ĝojo, La Eternulo ĉe trumpetado.
Cîntaţi lui Dumnezeu, cîntaţi! Cîntaţi Împăratul nostru, cîntaţi!
Kantu al Dio, kantu! Kantu al nia Reĝo, kantu!
Căci Dumnezeu este împărat peste tot pămîntul: cîntaţi o cîntare înţeleaptă!
Ĉar Dio estas la Reĝo de la tuta tero: Kantu edifan kanton!
Dumnezeu împărăţeşte peste neamuri, Dumnezeu şade pe scaunul Lui de domnie cel sfînt.
Dio reĝas super la popoloj; Dio sidas sur Sia sankta trono.
Domnitorii popoarelor se adună împreună cu poporul Dumnezeului lui Avraam; căci ale lui Dumnezeu sînt scuturile pămîntului: El este mai înalt şi mai pe sus de orice.
La princoj de la popoloj kolektiĝis, La popolo de la Dio de Abraham; Ĉar al Dio apartenas la ŝildoj de la tero; Li estas tre alta.