Proverbs 20

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
La vino estas blasfemanto, ebriiga trinkaĵo estas sovaĝa; Kaj kiu delogiĝas per ili, tiu ne estas prudenta.
Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
Minaco de reĝo estas kiel kriego de leono; Kiu lin kolerigas, tiu pekas kontraŭ sia animo.
Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
Estas honoro por homo ĉesigi malpacon; Sed ĉiu malsaĝulo estas malpacema.
Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
En la malvarma tempo mallaborulo ne plugas; Li petos en aŭtuno, kaj li nenion ricevos.
Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
Intenco en la koro de homo estas profunda akvo; Sed homo saĝa ĝin elĉerpos.
Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
Multaj homoj proklamas pri sia boneco; Sed kiu trovos homon fidelan?
Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
Virtulo iras en sia senpekeco; Feliĉaj estas liaj infanoj post li.
Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
Reĝo, kiu sidas sur trono de juĝo, Disventumas per siaj okuloj ĉion malbonan.
Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
Kiu povas diri: Mi purigis mian koron, Mi estas libera de mia peko?
Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
Neegalaj peziloj, neegalaj mezuroj, Ambaŭ estas abomenaĵo por la Eternulo.
Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
Eĉ knabon oni povas ekkoni laŭ liaj faroj, Ĉu estas pura kaj justa lia konduto.
Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
Orelon aŭdantan kaj okulon vidantan: Ilin ambaŭ kreis la Eternulo.
Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
Ne amu dormon, por ke vi ne malriĉiĝu; Malfermu viajn okulojn, kaj vi satiĝos de pano.
,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
Malbona, malbona, diras la aĉetanto; Sed kiam li foriris, tiam li fanfaronas.
Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
Oni povas havi oron kaj multe da perloj; Sed buŝo prudenta estas multevalora ilo.
Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
Prenu la veston de tiu, kiu garantiis por aliulo; Kaj pro la fremduloj prenu de li garantiaĵon.
Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
Malhonesta pano estas bongusta por homo; Sed lia buŝo poste estos plena de ŝtonetoj.
Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
Intencoj fortikiĝas per konsilo; Kaj militon oni faru prudente.
Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
Kiu malkaŝas sekreton, tiu estas kiel kalumnianto; Ne komunikiĝu kun tiu, kiu havas larĝan buŝon.
Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
Kiu malbenas sian patron kaj sian patrinon, Ties lumilo estingiĝos meze de profunda mallumo.
O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
Heredo, al kiu oni komence tro rapidas, Ne estas benata en sia fino.
Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
Ne diru: Mi repagos malbonon; Fidu la Eternulon, kaj Li vin helpos.
Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
Neegalaj peziloj estas abomenaĵo por la Eternulo, Kaj malvera pesilo estas ne bona.
Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
La irado de homo dependas de la Eternulo; Kiel homo povus kompreni sian vojon?
Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
Ĝi estas reto por homo, se li rapidas nomi ion sankta Kaj esploras nur post faro de promeso.
Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
Saĝa reĝo dispelas malvirtulojn, Kaj venigas radon sur ilin.
Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
La animo de homo estas lumilo de la Eternulo; Ĝi esploras ĉiujn internaĵojn de la korpo.
Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
Favorkoreco kaj veremeco hardas reĝon; Kaj per favorkoreco li subtenas sian tronon.
Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
Gloro por junuloj estas ilia forto, Kaj ornamo por maljunuloj estas grizeco.
Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -
Vundoj de batoj devas penetri en malbonulon, Kaj frapoj devas iri profunde en lian korpon.