Proverbs 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
Pli bona estas malriĉulo, kiu iras en sia senkulpeco, Ol homo, kiu estas malicbuŝulo kaj malsaĝulo.
Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
Vivo sen prudento ne estas bona; Kaj kiu tro rapidas, tiu maltrafas la vojon.
Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
Malsaĝeco de homo erarigas lian vojon, Kaj lia koro koleras la Eternulon.
Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
Riĉeco donas multon da amikoj; Sed malriĉulo estas forlasata de sia amiko.
Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
Falsa atestanto ne restos sen puno; Kaj kiu elspiras mensogojn, tiu ne saviĝos.
Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
Multaj serĉas favoron de malavarulo; Kaj ĉiu estas amiko de homo, kiu donas donacojn.
Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
Ĉiuj fratoj de malriĉulo lin malamas; Tiom pli malproksimiĝas de li liaj amikoj! Li havas esperon pri vortoj, kiuj ne estos plenumitaj.
Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
Kiu akiras prudenton, tiu amas sian animon; Kiu gardas saĝon, tiu trovas bonon.
Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
Falsa atestanto ne restos sen puno; Kaj kiu elspiras mensogojn, tiu pereos.
Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
Al malsaĝulo ne konvenas agrablaĵo; Ankoraŭ malpli konvenas al sklavo regi super princoj.
Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
Saĝo de homo faras lin pacienca; Kaj gloro por li estas pardoni pekon.
Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
Kiel kriego de leono estas la kolero de reĝo; Kaj lia favoro estas kiel roso sur herbo.
Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
Pereo por sia patro estas malsaĝa filo; Kaj malpacema edzino estas kiel konstanta gutado.
Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
Domo kaj havo estas heredataj post gepatroj; Sed saĝa edzino estas de la Eternulo.
Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
Mallaboremeco enigas en profundan dormon, Kaj animo maldiligenta suferos malsaton.
Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
Kiu konservas moralordonon, tiu konservas sian animon; Sed kiu ne atentas Lian vojon, tiu mortos.
Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
Kiu kompatas malriĉulon, tiu pruntedonas al la Eternulo, Kaj Tiu redonos al li por lia bonfaro.
Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
Punu vian filon, dum ekzistas espero, Sed via koro ne deziru lian pereon.
Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
Koleranto devas esti punata; Ĉar se vi lin indulgos, li fariĝos ankoraŭ pli kolerema.
Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
Aŭskultu konsilon kaj akceptu admonon, Por ke vi poste estu saĝa.
Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
Multaj estas la intencoj en la koro de homo, Sed la decido de la Eternulo restas fortike.
Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
Ornamo estas por la homo lia bonfaro; Kaj pli bona estas malriĉulo, ol homo mensogema.
Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
Timo antaŭ la Eternulo kondukas al vivo, Al sateco, kaj al evito de malbono.
Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
Mallaboremulo metas sian manon en la poton, Kaj eĉ al sia buŝo li ĝin ne relevas.
Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
Se vi batos blasfemanton, sensciulo fariĝos atenta; Se oni punas saĝulon, li komprenas la instruon.
Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
Kiu ruinigas patron kaj forpelas patrinon, Tiu estas filo hontinda kaj malbeninda.
Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
Ĉesu, mia filo, aŭskulti admonon Kaj tamen dekliniĝi de la vortoj de la instruo.
Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
Fripona atestanto mokas juĝon; Kaj la buŝo de malvirtuloj englutas maljustaĵon.
Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
La blasfemantojn atendas punoj, Kaj batoj la dorson de malsaĝuloj.