Psalms 95

Veniţi să cîntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stînca mîntuirii noastre.

Kom, lad os Juble, for HERREN, råbe af fryd for vor Frelses Klippe,

Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cîntece în cinstea Lui!

møde med Tak for hans Åsyn, juble i Sang til hans Pris!

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

Thi HERREN er en vældig Gud, en Konge stor over alle Guder;

El ţine în mînă adîncimile pămîntului, şi vîrfurile munţilor sînt ale Lui.

i hans Hånd er Jordens dybder, Bjergenes Tinder er hans;

A Lui este marea, El a făcut -o, şi mînile Lui au întocmi uscatul:

Havet er hans, han har skabt det, det tørre Land har hans Hænder dannet.

veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

Kom, lad os bøje os, kaste os ned, knæle for HERREN, vor Skaber!

Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

Thi han er vor Gud, og vi er det Folk, han vogter, den Hjord, han leder. Ak, lytted I dog i Dag til hans Røst:

,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

"Forhærder ej eders Hjerte som ved Meriba, som dengang ved Massa i Ørkenen,

unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au încercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

da eders Fædre fristede mig, prøved mig, skønt de havde set mit Værk.

Patruzeci de ani M'am scîrbit de neamul acesta, şi am zis: ,,Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.``

Jeg væmmedes fyrretyve År ved denne Slægt, og jeg sagde: Det er et Folk med vildfarne Hjerter, de kender ej mine Veje.

De aceea am jurat în mînia Mea: ,,Nu vom intra în odihna Mea!``

Så svor jeg da i min Vrede: De skal ikke gå ind til min Hvile!