Psalms 86

(O rugăciune a lui David.) Ia aminte, Doamne, şi ascultă-mă! Căci sînt nenorocit şi lipsit.
(En Bøn af David.) Bøj dit Øre, HERRE, og svar mig, thi jeg er arm og fattig!
Păzeşte-mi sufletul, căci sînt unul din cei iubiţi de Tine! Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine!
Vogt min Sjæl, thi jeg ærer dig; frels din Tjener, som stoler på dig!
Ai milă de mine, Doamne! Căci toată ziua strig către Tine.
Vær mig nådig, Herre, du er min Gud; thi jeg råber til dig Dagen igennem.
Înveseleşte sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul.
Glæd din Tjeners Sjæl, thi til dig, o Herre, løfter jeg min Sjæl;
Căci Tu eşti bun, Doamne, gata să ierţi, şi plin de îndurare cu toţi ceice Te cheamă.
thi du, o Herre, er god og rund til at forlade, rig på Nåde mod alle, der påkalder dig.
Pleacă-ţi urechea, Doamne, la rugăciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele!
Lyt til min Bøn, o HERRE, lån Øre til min tryglende Røst!
Te chem, în ziua necazului meu, căci m'asculţi.
På Nødens Dag påkalder jeg dig, thi du svarer mig.
Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne, şi nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
Der er ingen som du blandt Guderne, Herre, og uden Lige er dine Gerninger.
Toate neamurile, pe cari le-ai făcut, vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne, şi să dea slavă Numelui Tău.
Alle Folk, som du har skabt, skal komme, Herre, og tilbede dig, og de skal ære dit Navn.
Căci Tu eşti mare, şi faci minuni, numai Tu eşti Dumnezeu.
Thi du er stor og gør vidunderlige Ting, du alene er Gud.
Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
Lær mig, HERRE, din Vej, at jeg kan vandre i din Sandhed; vend mit Hjerte til dette ene: at frygte dit Navn.
Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi voi prea mări Numele Tău în veci!
Jeg vil takke dig, Herre min Gud, af hele mit Hjerte, evindelig ære dit Navn;
Căci mare este bunătatea Ta faţă de mine, şi Tu îmi izbăveşti sufletul din adînca locuinţă a morţilor.
thi stor er din Miskundhed mod mig, min Sjæl har du frelst fra Dødsrigets Dyb.
Dumnezeule, nişte îngîmfaţi s'au sculat împotriva mea, o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viaţa, şi nu se gîndesc la Tine.
Frække har rejst sig imod mig, Gud; Voldsmænd, i Flok vil tage mit Liv, og dig har de ikke for Øje.
Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credicioşie.
Men, Herre, du er en barmhjertig og nådig Gud, langmodig og rig på Nåde og Sandhed.
Îndreaptă-Ţi privirile spre mine, şi ai milă de mine: dă tărie robului Tău, şi scapă pe fiul roabei Tale!
Vend dig til mig og vær mig nådig, giv din Tjener din Styrke, frels din Tjenerindes Søn!
Fă un semn pentru mine, ca să vadă vrăjmaşii mei şi să rămînă de ruşine, căci Tu mă ajuţi şi mă mîngîi, Doamne!
Und mig et Tegn på din Godhed; at mine Fjender med Skamme må se, at du, o HERRE, hjælper og trøster mig!