Psalms 38

(Un psalm al lui David. Spre aducere aminte.) Doamne, nu mă mustra în mînia Ta, şi nu mă pedepsi în urgia Ta.
(En salme af David. Lehazkir.) HERRE, revs mig ej i din vrede, tugt mig ej i din Harme!
Căci săgeţile Tale s'au înfipt în mine, şi mîna Ta apasă asupra mea.
Thi dine pile sidder i mig, din Hånd har lagt sig på mig.
N'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea, din pricina mîniei Tale; nu mai este nici o vlagă în oasele mele, în urma păcatului meu.
Intet er karskt på min Krop for din Vredes Skyld, intet uskadt i mine Ledemod for mine Synders Skyld;
Căci fărădelegile mele se ridică deasupra capului meu; ca o povară grea, sînt prea grele pentru mine.
thi over mit Hoved skyller min Brøde som en tyngende Byrde, for tung for mig.
Rănile mele miroasă greu şi sînt pline de coptură, în urma nebuniei mele.
Mine Sår både stinker og rådner, for min Dårskabs Skyld går jeg bøjet;
Sînt gîrbovit, peste măsură de istovit; toată ziua umblu plin de întristare.
jeg er såre nedtrykt, sorgfuld vandrer jeg Dagen lang.
Căci o durere arzătoare îmi mistuie măruntaiele, şi n'a mai rămas nimic sănătos în carnea mea.
Thi Lænderne er fulde af Brand, intet er karskt på min Krop,
Sînt fără putere, zdrobit cu desăvîrşire; turburarea inimii mele mă face să gem.
jeg er lammet og fuldkommen knust, jeg skriger i Hjertets Vånde.
Doamne, toate dorinţele mele sînt înaintea Ta, şi suspinurile mele nu-Ţi sînt ascunse.
HERRE, du kender al min Attrå, mit Suk er ej skjult for dig;
Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.
mit Hjerte banker, min Kraft har svigtet, selv mit Øje har mistet sin Glans.
Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea, şi rudele mele stau de o parte.
For min Plages Skyld flyr mig Ven og Frænde, mine Nærmeste holder sig fjert;
Ceice vor să-mi ia viaţa îşi întind cursele; ceice-mi caută nenorocirea, spun răutăţi, şi toată ziua urzesc la înşelătorii.
de, der vil mig til Livs, sætter Snarer, og de, der vil mig ondt, lægger Råd om Fordærv, de tænker Dagen igennem på Svig.
Iar eu sînt ca un surd, n'aud; sînt ca un mut, care nu deschide gura.
Men jeg er som en døv, der intet hører, som en stum, der ej åbner sin Mund,
Sînt ca un om, care n'aude, şi în gura căruia nu este niciun răspuns.
som en Mand, der ikke kan høre, i hvis Mund der ikke er Svar.
Doamne, în Tine nădăjduiesc; Tu vei răspunde, Doamne, Dumnezeule!
Thi til dig står mit Håb, o HERRE, du vil bønhøre, Herre min Gud,
Căci zic: ,,Nu îngădui să se bucure vrăjmaşii mei de mine, şi să se fudulească împotriva mea, cînd mi se clatină piciorul!``
når jeg siger: "Lad dem ikke glæde sig over mig, hovmode sig over min vaklende Fod!"
Căci sînt aproape să cad, şi durerea mea este totdeauna înaintea mea.
Thi jeg står allerede for Fald, mine Smerter minder mig stadig;
Îmi mărturisesc fărădelegea, mă doare de păcatul meu.
thi jeg må bekende min Skyld må sørge over min Synd.
Dar vrăjmaşii mei sînt plini de viaţă şi plini de putere; ceice mă urăsc fără temei, sînt mulţi la număr.
Mange er de, der med Urette er mine Fjender, talrige de, der hader mig uden Grund,
Ei îmi întorc rău pentru bine, îmi sînt potrivnici, pentrucă eu urmăresc binele.
som lønner mig godt med ondt, som står mig imod, fordi jeg søger det gode.
Nu mă părăsi, Doamne! Dumnezeule, nu Te depărta de mine!
HERRE, forlad mig ikke, min Gud, hold dig ikke borte fra mig,
Vino degrabă în ajutorul meu, Doamne, Mîntuirea mea!
il mig til Hjælp, o Herre, min Frelse!