Psalms 18

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mîna lui Saul. El a zis:) ,,Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

(Til sangmesteren. Af HERRENS tjener David, som sang HERREN denne sang, dengang HERREN havde frelst ham af alle hans fjenders og af Sauls hånd. Han sang:) HERRE, jeg har dig hjerteligt kær, min Styrke!

Doamne, Tu eşti stînca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!

HERRE, min Klippe, min Borg. min Befrier, min Gud, mit Bjerg, hvortil jeg tyr, mit Skjold, mit Frelseshorn, mit Værn!

Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

Jeg påkalder HERREN, den Højlovede, og frelses fra mine Fjender.

Mă înconjuraseră legăturile morţii, şi mă îngroziseră rîurile pieirii;

Dødens Reb omsluttede mig, Ødelæggelsens Strømme forfærdede mig,

mă înfăşuraseră legăturile mormîntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.

Dødsrigets Reb omspændte mig, Dødens Snarer faldt over mig;

Dar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui.

i min Vånde påkaldte jeg HERREN og råbte til min Gud. Han hørte min Røst fra sin Helligdom, mit Råb fandt ind til hans Ører!

Atunci s'a sguduit pămîntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mîniase.

Da rystede Jorden og skjalv, Bjergenes Grundvolde bæved og rysted, thi hans Vrede blussede op.

Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

Røg for ud af hans Næse, fortærende Ild af hans Mund, Gløder gnistrede fra ham.

A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui.

Han sænkede Himlen, steg ned med Skymulm under sine Fødder;

Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vîntului.

båret af Keruber fløj han, svæved på Vindens Vinger;

Întunerecul Şi -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.

han omgav sig med Mulm som en Bolig, mørke Vandmasser, vandfyldte Skyer.

Din strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.

Fra Glansen foran ham for der Hagl og Ildgløder gennem hans Skyer.

Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.

HERREN tordnede fra Himlen, den Højeste lod høre sin Røst, Hagl og Ildgløder.

A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i -a pus pe fugă.

Han udslyngede Pile, adsplittede dem, Lyn i Mængde og skræmmede dem.

Atunci s'a văzut albia apelor, şi s'au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.

Vandenes Bund kom til Syne, Jordens Grundvolde blottedes ved din Trusel, HERRE, for din Vredes Pust.

El Şi -a întins mîna de sus, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.

Han udrakte Hånden fra det høje og greb mig, drog mig op af de vældige Vande,

m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decît mine.

frelste mig fra mine mægtige Fjender, fra mine Avindsmænd; de var mig for stærke.

Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strîmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.

På min Ulykkes Dag faldt de over mig, men HERREN blev mig til Værn.

El m'a scos la loc larg, şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.

Han førte mig ud i åbent Land, han frelste mig, thi han havde Behag i mig.

Domnul mi -a făcut după neprihănirea mea, mi -a răsplătit după curăţia mînilor mele:

HERREN gengældte mig efter min Retfærd, lønned mig efter mine Hænders Uskyld;

căci am păzit căile Domnului, şi n'am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

thi jeg holdt mig til HERRENs Veje, svigted i Gudløshed ikke min Gud

Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

hans Bud stod mig alle for Øje, hans Lov skød jeg ikke fra mig.

Am fost fără vină faţă de El, şi m'am păzit de fărădelegea mea.

Ustraffelig var jeg for ham og vogtede mig for Brøde.

Deaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mînilor mele înaintea ochilor Lui.

HERREN lønned mig efter min Retfærd, mine Hænders Uskyld, som stod ham for Øje!

Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;

Du viser dig from mod den fromme, retsindig mod den retsindige,

cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.

du viser dig ren mod den rene og vrang mod den svigefulde.

Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.

De arme giver du Frelse, hovmodiges Øjne Skam!

Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunerecul meu.

Ja, min Lampe lader du lyse, HERRE, min Gud opklarer mit Mørke.

Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.

Thi ved din Hjælp søndrer jeg Mure, ved min Guds Hjælp springer jeg over Volde.

Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, Cuvîntul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.

Fuldkommen er Guds Vej, lutret er HERRENs Ord. Han er et Skjold for alle, der sætter deres Lid til ham.

Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

Ja, hvem er Gud uden HERREN, hvem er en Klippe uden vor Gud,

Dumnezeu mă încinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.

den Gud, der omgjorded mig med Kraft, jævnede Vejen for mig,

El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe înălţimile mele

gjorde mine Fødder som Hindens og gav mig Fodfæste på Højene,

El îmi deprinde mînile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.

oplærte min Hånd til Krig, så mine Arme spændte Kobberbuen!

Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi îndurarea Ta mă face mare.

Du gav mig din Frelses Skjold, din højre støttede mig, din Nedladelse gjorde mig stor;

Tu lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.

du skaffede Plads for mine Skridt, mine Ankler vaklede ikke.

Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung, şi nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

Jeg jog mine Fjender, indhentede dem, vendte først om, da de var gjort til intet,

Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.

slog dem ned, så de ej kunde rejse sig, men lå faldne under min Fod.

Tu mă încingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.

Du omgjorded mig med Kraft til Kampen, mine Modstandere tvang du i Knæ for mig;

Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.

du slog mine Fjender på Flugt, mine Avindsmænd rydded jeg af Vejen.

Ei strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

De råbte, men ingen hjalp, til HERREN, han svared dem ikke.

Îi pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

Jeg knuste dem som Støv for Vinden, fejed dem bort som Gadeskarn.

Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor, pe care nu -l cunoaşteam, îmi este supus.

Du friede mig af Folkekampe, du satte mig til Folkeslags Høvding; nu tjener mig ukendte Folk;

El ascultă de mine la cea dintîi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.

hører de om mig, lyder de mig, Udlandets Sønner kryber for mig;

Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.

Udlandets Sønner vansmægter, slæber sig frem af deres Skjul.

Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Mărit să fie Dumnezeul mîntuirii mele,

HERREN lever, højlovet min Klippe, ophøjet være min Frelses Gud,

Dumnezeu, răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele,

den Gud, som giver mig Hævn, tvinger Folkeslag under min Fod

şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.

og frier mig fra mine vrede Fjender! Du ophøjer mig over mine Modstandere, fra Voldsmænd frelser du mig.

Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cînta spre slava Numelui Tău.

HERRE, derfor priser jeg dig blandt Folkene og lovsynger dit Navn,

El dă mari izbăviri împăratului Său, şi dă îndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.

du, som kraftig hjælper din Konge og viser din Salvede Miskundhed, David og hans Æt evindelig.