Proverbs 19

Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

Bedre Fattigmand med lydefri færd end en, som går Krogveje, er han end rig.

Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

At mangle Kundskab er ikke godt, men den træder fejl, som har Hastværk.

Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

Et Menneskes Dårskab øder hans Vej, men på HERREN vredes hans Hjerte.

Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

Gods skaffer mange Venner, den ringe skiller hans Ven sig fra.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

Det falske Vidne undgår ej Straf; den slipper ikke, som farer med Løgn.

Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

Mange bejler til Stormands Yndest, og alle er Venner med gavmild Mand.

Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

Fattigmands Frænder hader ham alle, end mere skyr hans Venner ham da. Ej frelses den, som jager efter Ord.

Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

Den, der vinder Vid, han elsker sin Sjæl, og den, der vogter på Indsigt, får Lykke.

Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

Det falske Vidne undgår ej Straf, og den, der farer med Løgn, går under.

Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

Vellevned sømmer sig ikke for Tåbe, end mindre for Træl at herske over Fyrster.

Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

Klogskab gør Mennesket sindigt, hans Ære er at overse Brøde.

Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

Som Brøl af en Løve er Kongens Vrede, som Dug på Græs er hans Gunst.

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

Tåbelig Søn er sin Faders Ulykke, Kvindekiv er som ustandseligt Tagdryp.

Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

Hus og Gods er Arv efter Fædre, en forstandig Hustru er fra HERREN.

Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

Dovenskab sænker i Dvale, den lade Sjæl må sulte.

Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

Den vogter sin Sjæl, som vogter på Budet, men skødesløs Vandel fører til Død.

Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

Er man god mod den ringe, låner man HERREN, han gengælder en, hvad godt man har gjort.

Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

Tugt din Søn, imens der er Håb, ellers stiler du efter at slå ham ihjel.

Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

Den, som er hidsig, må bøde, ved Skånsel gør man det værre.

Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

Hør på Råd og tag ved Lære, så du til sidst bliver viis.

Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

I Mands Hjerte er mange Tanker, men HERRENs Råd er det, der står fast.

Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

Vinding har man af Godhed, hellere fattig end Løgner.

Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

HERRENs Frygt er Vej til Liv, man hviler mæt og frygter ej ondt.

Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

Den lade rækker til Fadet, men fører ej Hånden til Munden.

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

Får Spottere Hug, bliver tankeløs klog, ved Revselse får den forstandige Kundskab.

Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

Mishandle Fader og bortjage Moder gør kun en dårlig, vanartet Søn.

Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

Hør op, min Søn, med at høre på Tugt og så fare vild fra Kundskabsord.

Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

Niddingevidne spotter Retten, gudløses Mund er glubsk efter Uret.

Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

Slag er rede til Spottere, Hug til Tåbers Ryg.