Proverbs 15

Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

Mildt svar stiller vrede, sårende ord vækker nag.

Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

Vises Tunge drypper af Kundskab, Dårskab strømmer fra Tåbers Mund.

Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

Alle Vegne er HERRENs Øjne, de udspejder onde og gode.

Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

Et Livets Træ er Tungens Mildhed, dens Falskhed giver Hjertesår.

Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

Dåre lader hånt om sin Faders Tugt, klog er den, som tager Vare på Revselse.

În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

Den retfærdiges Hus har megen Velstand, den gudløses Høst lægges øde.

Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

Vises Læber udstrør Kundskab, Tåbers Hjerte er ikke ret.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

Gudløses Offer er HERREN en Gru, retsindiges Bøn har han Velbehag i.

Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

Den gudløses Færd er HERREN en Gru, han elsker den, der stræber efter Retfærd.

Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

Streng Tugt er for den, der forlader Vejen; den, der hader Revselse, dør.

Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

Dødsrige og Afgrund ligger åbne for HERREN, endsige da Menneskebørnenes Hjerter.

Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

Spotteren ynder ikke at revses, til Vismænd går han ikke.

O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

Glad Hjerte giver venligt Ansigt, ved Hjertesorg bliver Modet brudt.

Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

Den forstandiges Hjerte søger Kundskab, Tåbers Mund lægger Vind på Dårskab.

Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

Alle den armes Dage er onde, glad Hjerte er stadigt Gæstebud.

Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

Bedre lidet med HERRENs Frygt end store Skatte med Uro.

Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Bedre en Ret Grønt med Kærlighed end fedet Okse og Had derhos.

Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

Vredladen Mand vækker Splid, sindig Mand stiller Trætte.

Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

Den lades Vej er spærret af Tjørn, de flittiges Sti er banet.

Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

Viis Søn glæder sin Fader, Tåbe til Menneske foragter sin Moder.

Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

Dårskab er Glæde for Mand uden Vid, Mand med Indsigt går lige frem.

Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

Er der ikke holdt Råd, så mislykkes Planer, de lykkes, når mange rådslår.

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

Mand er glad, når hans Mund kan svare, hvor godt er et Ord i rette Tid.

Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

Den kloge går opad på Livets Vej for at undgå Dødsriget nedentil.

Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

Hovmodiges Hus river HERREN bort, han fastsætter Enkens Skel.

Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

Onde Tanker er HERREN en Gru, men hulde Ord er rene.

Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

Den øder sit Hus, hvem Vinding er alt; men leve skal den, der hader Gave.

Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

Den retfærdiges Hjerte tænker, før det svarer, gudløses Mund lader ondt strømme ud.

Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

HERREN er gudløse fjern, men hører retfærdiges Bøn.

O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

Milde Øjne fryder Hjertet, godt Bud giver Marv i Benene.

Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

Øret, der lytter til Livsens Revselse, vil gerne dvæle iblandt de vise.

Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

Hvo Tugt forsmår, lader hånt om sin Sjæl, men Vid fanger den, der lytter til Revselse.

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

HERRENs Frygt er Tugt til Visdom, Ydmyghed først og siden Ære.