Proverbs 14

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Visdom bygger sit hus,dårskabs hænder river det ned.

Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

Hvo redeligt vandrer, frygter HERREN, men den, som går Krogveje, agter ham ringe.

În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

I Dårens Mund er Ris til hans Ryg, for de vise står Læberne Vagt.

Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Når der ikke er Okser, er Laden tom, ved Tyrens Kraft bliver Høsten stor.

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Sanddru Vidne lyver ikke, det falske Vidne farer med Løgn.

Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

Spotter søger Visdom, men finder den ikke, til Kundskab kommer forstandig let.

Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Gå fra en Mand, som er en Tåbe, der mærker du intet til Kundskabs Læber.

Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Den kloge i sin Visdom er klar på sin Vej, men Tåbers Dårskab er Svig.

Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Med Dårer driver Skyldofret Spot, men Velvilje råder iblandt retsindige.

Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

Hjertet kender sin egen Kvide, fremmede blander sig ej i dets Glæde.

Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Gudløses Hus lægges øde, retsindiges Telt står i Blomst.

Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

Mangen Vej synes Manden ret, og så er dens Ende dog Dødens Veje.

De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Selv under Latter kan Hjertet lide, og Glædens Ende er Kummer.

Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Af sine Veje mættes den frafaldne, af sine Gerninger den, som er god.

Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Den tankeløse tror hvert Ord, den kloge overtænker sine Skridt.

Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

Den vise ængstes og skyr det onde, Tåben buser sorgløs på.

Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

Den hidsige bærer sig tåbeligt ad, man hader rænkefuld Mand.

Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

De tankeløse giver dårskab i Arv, de kloge efterlader sig Kundskab.

Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

Onde må bukke for gode, gudløse stå ved retfærdiges Døre.

Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

Fattigmand hades endog af sin Ven, men Rigmands Venner er mange.

Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Den, der foragter sin Næste, synder, lykkelig den, der har Medynk med arme.

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

De, som virker ondt, farer visselig vild; de, som virker godt, finder Nåde og Trofasthed.

Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

Ved al Slags Møje vindes der noget, Mundsvejr volder kun Tab.

Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

De vises Krone er Kløgt, Tåbers Krans er Dårskab.

Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

Sanddru Vidne frelser Sjæle; den, som farer med Løgn, bedrager.

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

Den stærkes Tillid er HERRENs Frygt, hans Sønner skal have en Tilflugt.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

HERRENs Frygt er en Livsens Kilde, derved undgås Dødens Snarer.

Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

At Folket er stort, er Kongens Hæder, Brist på Folk er Fyrstens Fald.

Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

Den sindige er rig på Indsigt, den heftige driver det vidt i Dårskab.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

Sagtmodigt Hjerte er Liv for Legemet, Avind er Edder i Benene.

Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

At kue den ringe er Hån mod hans Skaber, han æres ved Medynk med fattige.

Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

Ved sin Ondskab styrtes den gudløse, ved lydefri Færd er retfærdige trygge.

Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Visdom bor i forstandiges Hjerte, i Tåbers Indre kendes den ikke.

Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Retfærdighed løfter et Folk, men Synd er Folkenes Skændsel.

Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

En klog Tjener har Kongens Yndest, en vanartet rammer hans Vrede.