Proverbs 27

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

Nechlub se dnem zítřejším, nebo nevíš, coť ten den přinese.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

Nechať tě chválí jiní, a ne ústa tvá, cizí, a ne rtové tvoji.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

Tíž má kamen, a váhu písek, ale hněv blázna těžší jest nad to obé.

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

Ukrutnátě věc hněv a prudká prchlivost, ale kdo ostojí před závistí?

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

Lepší jest domlouvání zjevné, než milování tajné.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

Bezpečnější rány od přítele, než lahodná líbání nenávidícího.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

Duše sytá pohrdá i medem, ale duši lačné každá hořkost sladká.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

Jako pták zaletuje od hnízda svého, tak muž odchází od místa svého.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

Mast a kadění obveseluje srdce; tak sladkost přítele víc než rada vlastní.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

Přítele svého a přítele otce svého neopouštěj, a do domu bratra svého nechoď v čas bídy své; lepšíť jest soused blízký, než bratr daleký.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

Buď moudrý, synu můj, a obvesel srdce mé, ať mám co odpovědíti tomu, kdož mi utrhá.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

Opatrný vida zlé, vyhne se, ale hloupí předce jdouce, těžkosti docházejí.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a od toho, kdo za cizozemku slíbil, základ jeho.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

Tomu, kdož dobrořečí příteli svému hlasem velikým, ráno vstávaje, za zlořečení počteno bude.

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

Kapání ustavičné v čas přívalu, a žena svárlivá rovní jsou sobě;

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

Kdož ji schovává, schovává vítr, a jako mast v pravici voněti bude.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

Železo železem se ostří; tak muž zostřuje tvář přítele svého.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

Kdo ostříhá fíku, jídá ovoce jeho; tak kdo ostříhá pána svého, poctěn bude.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

Jakož u vodě tvář proti tváři se ukazuje, tak srdce člověka člověku.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

Propast a zahynutí nebývají nasyceni, tak oči člověka nasytiti se nemohou.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

Teglík stříbra a pec zlata zkušuje, tak člověka pověst chvály jeho.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

Bys blázna i v stupě mezi krupami píchem zopíchal, neodejde od něho bláznovství jeho.

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

Pilně přihlídej k dobytku svému, pečuj o stáda svá.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

Nebo ne na věky trvá bohatství, ani koruna do pronárodu.

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

Když zroste tráva, a ukazuje se bylina, tehdáž ať se shromažďuje seno s hor.

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

Beránkové budou k oděvu tvému, a záplata pole kozelci.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

Nadto dostatek mléka kozího ku pokrmu tvému, ku pokrmu domu tvého, a živnosti děvek tvých.