Proverbs 24

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

Nenásleduj lidí zlých, aniž žádej bývati s nimi.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

Nebo o zhoubě přemýšlí srdce jejich, a rtové jejich o trápení mluví.

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

Moudrostí vzdělán bývá dům, a rozumností upevněn.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

Skrze umění zajisté pokojové naplněni bývají všelijakým zbožím drahým a utěšeným.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

Muž moudrý jest silný, a muž umělý přidává síly.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

Nebo skrze rady opatrné svedeš bitvu, a vysvobození skrze množství rádců.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

Vysoké jsou bláznu moudrosti; v bráně neotevře úst svých.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

Kdo myslí zle činiti, toho nešlechetným nazovou.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

Zlé myšlení blázna jest hřích, a ohavnost lidská posměvač.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

Budeš-li se lenovati ve dni ssoužení, špatná bude síla tvá.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

Vytrhuj jaté k smrti; nebo od těch, ješto se chýlí k zabití, což bys se zdržel?

Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

Díš-li: Aj, nevěděli jsme o tom: zdaliž ten, jenž zpytuje srdce, nerozumí, a ten, kterýž jest strážce duše tvé, nezná, a neodplatí každému podlé skutků jeho?

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

Synu můj, jez med, nebo dobrý jest, a plást sladký dásním tvým.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

Tak umění moudrosti duši tvé. Jestliže ji najdeš, onať bude mzda, a naděje tvá nebude vyťata.

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

Nečiniž úkladů, ó bezbožníče, příbytku spravedlivého, a nekaz odpočinutí jeho.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

Nebo ač sedmkrát padá spravedlivý, však zase povstává, bezbožníci pak padají ve zlém.

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

Když by padl nepřítel tvůj, neraduj se, a když by klesl, nechať nepléše srdce tvé,

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

Aby snad nepopatřil Hospodin, a nelíbilo by se to jemu, a odvrátil by od něho hněv svůj.

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

Nehněvej se příčinou zlostníků, aniž následuj bezbožných.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

Nebo zlý nebude míti odplaty; svíce bezbožných zhasne.

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

Boj se Hospodina, synu můj, i krále, a k neustavičným se nepřiměšuj.

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

Nebo v náhle nastane bída jejich, a pomstu obou těch kdo zná?

Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

Také i toto moudrým náleží: Přijímati osobu v soudu není dobré.

Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

Toho, kdož říká bezbožnému: Spravedlivý jsi, klnouti budou lidé, a v ošklivost jej vezmou národové.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

Ale kteříž kárají, budou potěšeni, a přijde na ně požehnání dobrého.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

Bude líbati rty toho, kdož mluví slova pravá.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

Nastroj vně dílo své, a sprav je sobě na poli; potom také vystavíš dům svůj.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

Nebývej svědkem všetečným proti bližnímu svému, aniž lahodně namlouvej rty svými.

Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

Neříkej: Jakž mi učinil, tak mu učiním; odplatím muži tomu podlé skutku jeho.

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

Přes pole muže lenivého šel jsem, a přes vinici člověka nemoudrého,

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

A aj, porostlo všudy trním, přikryly všecko kopřivy, a ohrada kamenná její byla zbořená.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

A vida to, posoudil jsem toho; vida, vzal jsem to k výstraze.

,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

Maličko pospíš, maličko zdřímeš, maličko složíš ruce, abys poležel,

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

V tom přijde jako pocestný chudoba tvá, a nouze tvá jako muž zbrojný.